Politizarea institutiei, nerespectarea prevederilor legale i activitatea de privatizare, ignorarea intereselor nationale i actele de vinzare de actiuni sunt citeva dintre acuzatiile aduse FPS.
Este aceasta o tactica pe care fortele politice din opozitie o aplica pentru a lovi, electoral, i adversarii lor, asa cum sustine presedintele FPS, Radu Sirbu? Este rezultatul temerilor ca acum se vinde tot ceea ce iseamna spuma economiei rominesti, ca actuala putere va secatui potentialul de valorificare a bunurilor statului? Sunt acestea atacuri care au ca tinta protejarea intereselor clientelei gruparii politice care se pregateste sa preia friiele puterii dupa alegerile din noiembrie?
FPS nu este pentru prima data tinta atacurilor din mediul politic si economic. Pe buna dreptate, institutia care a administrat averea statului, prin participatiile sale la capitalul social al itreprinderilor rominesti, a fost acuzata de esecul politicilor duse la nivel de itreprindere. Probabil ca au existat situatii i care firme participante la procesul de privatizare au fost favorizate de functionarii FPS, fie prin vinzari de actiuni sau de active la un pret avantajos, fie prin furnizarea de informatii confidentiale, fie prin selectarea „pe sprinceana” a unor investitori. Privatizarea RomTelecom, a Asirom, CICO, Tepro Iasi, si exemplele pot continua, ridica ica semne de itrebare.
Parlamentul trebuie sa aiba i vizor activitatea unei institutii care are i patrimoniu aproape jumatate din averea tarii. insa atacurile virulente din ultima vreme sunt o arma cu doua taisuri. Pe de o parte, daca Guvernul va dispune continuarea anchetei asupra activitatii FPS, asa cum a solicitat Comisia senatoriala, este foarte posibil ca lama sa taie i carne vie, i rindul functionarilor institutiei. insa ancheta, daca va porni, nu se va putea finaliza de pe o zi pe alta. Vor trebui depistati vinovatii, daca ei exista, si apoi fapta lor va trebui dovedita i justitie. Pe de alta parte, lama poate intra, adinc, chiar i procesul de privatizare. Cu sabia deasupra capului, functionarii Fondului vor admite cu greu sa-si puna semnatura pe noi contracte de privatizare.
Presiunile electorale blocheaza privatizarea
Aurelian Dochia, analist economic si reprezentant al consultantului selectat de FPS pentru procesul de privatizare, afirma: „Poate va fi o aminare a procesului de privatizare, rezultata din teama, dar nu va fi declarata. Entuziasmul functionarilor de la Fondul Proprietatii de Stat va fi mic, atunci cind va fi pus i situatia de a decide vinzarea unei itreprinderi”. Daca Guvernul va lua act de propunerea Comisiei de a schimba conducerea Fondului, lucrurile se vor complica si mai mult. Orice aminare a procesului de privatizare nu se va icheia i timpul ramas pina la alegeri, tergiversarile pot continua citeva luni de zile, pina ce noua putere politica isi va instala oamenii i noile functii.
Au aparut primele amenintari
Aceasta presiune electorala si focalizarea atacurilor asupra FPS pot avea repercusiuni si asupra privatizarilor incluse i programul icheiat cu Banca Mondiala (PSAL). Este vorba despre un numar de 63 de itreprinderi. Nu mai sunt presiuni din partea organismelor financiare internationale, pentru ca itelegerile parafate sunt deja compromise. Nu sunt asteptate noi finantari nici de la Banca Mondiala, nici de Fondul Monetar International, deci, practic, nu exista nici o urgenta i parcurgerea acestor privatizari. Este greu de crezut ca se va lua o decizie asupra privatizarii, chiar i cazul societatilor comerciale pentru care Executivul a emis hotariri de guvern ce vizeaza strategia de privatizare a itreprinderilor din cadrul PSAL, grupate i pachete sau individuale.
Primele amenintari au fost deja exprimate de la tribuna Parlamentului, de reprezentanti ai partidului ce se pregateste sa preia conducerea politica dupa alegeri (PDSR). Ele au anuntat iminenta controlului asupra privatizarilor care se vor efectua i perioada premergatoare alegerilor. Teama ca banii colectati de pe urma proceselor de privatizare se vor duce i finantarea campaniei electorale ce se desfasoara acum, ca firme aflate i proprietatea statului vor ajunge i mina clientelei politice a actualei puteri poate sta la originea atacurilor orientate acum impotriva FPS. La iceputul acestei luni, fostul ministru al finantelor, Florin Georgescu (PDSR), afirma, referindu-se la graba cu care se icearca privatizarea Bancii Comerciale Romine, ca ea deriva din interesul actualei puteri de a-si imparti, pe ultima suta de metri, ce a mai ramas profitabil din proprietatea statului.
Este isa posibil ca vocile vehemente care se aud acum i Parlament sa fie expresia intereselor grupurilor politice din rindul carora sunt lansate. Pe de o parte, pentru ca oameni de afaceri apropiati acestor grupuri au vizat deja itreprinderi pe care intentioneaza sa le achizitioneze, si nicidecum sa le scape acum din mina. Pe de alta parte, este posibil ca fortele politice din opozitie, sigure ca vor prelua puterea la sfirsitul acestui an, sa se teama ca vor veni la conducere si nu vor mai avea ce valorifica. Judecind dupa capitalul social al fostelor regii autonome – mai mult de jumatate din capitalul social total al entitatilor cu capital de stat care isi desfasoara activitatea i Rominia, si care i mod firesc isi asteapta rindul la privatizare, PDSR ar trebui sa fie lipsit de griji, din acest punct de vedere. La aceasta se adauga marile societati comerciale cu capital de stat, al caror capital social total reprezinta, conform ultimelor estimari, 56% din totalul capitalului ramas i portofoliul FPS. Desi multe dintre aceste itreprinderi au mari datorii catre bugetul de stat sau catre furnizori, totusi, PDSR-ului ii ramin suficiente „perle” de privatizat. Serviciile publice sunt cel mai bun exemplu i acest sens.
PDSR se teme de marile itreprinderi
insa experienta din timpul guvernarii pedeseriste a aratat reticenta reprezentantilor acesteia de a trece i proprietate privata mari itreprinderi. Cu atit mai putin de a istraina proprietatile statului catre investitori straini. Conform unei situatii anuntate recent de actualul presedinte al FPS, i primii cinci ani ai privatizarii s-au icheiat itre unu si cinci contracte de privatizare cu investitorii straini. De fapt, majoritatea privatizarilor realizate i timpul guvernarilor de dinainte de 1996 au fost orientate catre salariati si conducerile acestora. Comisia senatoriala de ancheta a ridicat problema restantelor la plata actiunilor vindute de FPS – 9.900 miliarde de lei. A fost invocata lipsa unui management profesionist, isa cea mai mare parte din sumele restante provin din contractele icheiate cu salariatii itreprinderilor respective.
Continuarea anchetei asupra privatizarilor care au trezit suspiciuni este bine venita, isa nu si tentativele de a frina procesul de privatizare. Pentru ca, dincolo de cazurile care au ridicat semne de itrebare asupra atitudinii FPS, lentoarea privatizarii ar fi cu adevarat de criticat, ca si lipsa de decizie i ceea ce priveste soarta itreprinderilor care produc pierderi.
Pe ultima suta de metri, o noua reorganizare
Printre zeci de acuzatii, Fondul Proprietatii de Stat (FPS) cauta nise pentru implementarea propriilor programe de restructurare. Reorganizarea, ca si ideea desfiintarii FPS, a facut obiectul multor declaratii politice i ultimii ani. Creierele autoritatilor romine pareau chinuite de grija gasirii unei solutii care sa defineasca viitorul Fondului. Mai sincer, premierul Mugur Isarescu, itr-o declaratie publica facuta recent, spunea: „As desfiinta Fondul Proprietatii de Stat, dar nu stiu care este alternativa”.
Pina acum, a fost adoptata varianta reorganizarii FPS prin descentralizarea activitatii i doua etape: prima, consumata i perioada 1988 – 1999, a vizat organizarea a 11 sucursale teritoriale si 42 de directii judetene, iar cea de a doua, i acest an, a redus la 7 numarul sucursalelor si la jumatate pe cel al directiilor judetene, cu atributii i privatizarea si restructurarea itreprinderilor mici si mijlocii. rn
FPS intentioneaza acum sa transpuna i practica un nou plan de reorganizare, foarte probabil si ultimul implementat de actuala conducere a Fondului. Au fost vehiculate doua variante pentru aceasta etapa. Una presupune reorganizarea activitatii FPS i cinci sucursale regionale – Bucuresti, Cluj, Iasi, Timisoara si Constanta, care ar urma sa preia atributiile directiilor si sucursalelor ica existente i zona. Aceasta a si fost prezentata public de presedintele FPS, Radu Sirbu. A mai circulat isa si o alta varianta, care vizeaza restringerea itregii activitati la centru. Ramine de vazut asupra careia dintre aceste solutii se va lua o decizie. Consiliul de administratie al Fondului Proprietatii de Stat se va itilni pentru a lua o hotarire i privinta reorganizarii, probabil itr-o sedinta ordinara care va avea loc i aceasta saptamina, potrivit unor surse FPS. rn
O alta initiativa, ce apartine fostului consilier al primului-ministru, Mihai David, acum presedintele Agentiei Nationale pentru Dezvoltare Regionala (ANDR), vizeaza preluarea Directiei postprivatizare din FPS, de catre ANDR. Solutia propusa de David itr-o nota prezentata premierului nu a primit ica unda verde.rn
