Într-o suburbie a frumosului Sankt Petersburg zace inertă o hală de producție care, în urmă cu doar câteva luni, era prezentată drept punctul de pornire al celui mai avansat tehnologic vehicul rus. Magnatul rus Mikhail Prokhorov a fost cel care promitea, plin de mândrie, că uzina cu pricina va realiza un autoturism care va rivaliza cu smart-ul hibrid al nemților de la Mercedes-Benz. Asta în materie de tehnologie, pentru că prețul anunțat de Prokhorov nu dădea nicio șansă celei mai avansate variante a micului model german: 9.000 de euro. Tot la demararea proiectului, magnatul declara că, pentru o asemenea realizare, va pune la bătaie nu mai puțin de 150 de milioane de euro. Bani destinați doar cercetării pentru că industrializarea urma să fie suportată de statul rus. În opinia vestitului om de afaceri, intrarea în producție a vehiculului hibrid, alimentat cu energie electrică și gaz, ar fi reprezentat dovada că Rusia este capabilă să exporte și altceva decât gaz natural, tancuri și tehnologie învechită pentru central atomice.
Toate declarațiile lui Prokhorov au fost însă, încă de pe atunci, interpretate drept o încercare de a se păstra în grațiile președintelui Vladimir Putin care, în aceeași idee, se declară un susținător al retehnologizării Rusiei astfel încât, în cel mai scurt timp posibil, firmele din țara sa să cucerească piețele internaționale cu noi și performante telefoane mobile, tablete, computere și avioane. De altfel, același Putin anunța, conform Der Spiegel, că va crea nu mai puțin de 25 de milioane de noi locuri de muncă în domeniile inovației și tehnologiei până în 2025. Pentru a atinge acest țel, președintele rus se declară gata să investească nu mai puțin de 400 de miliarde de euro. Publicația germană menționează cu sarcasm că o asemenea sumă ar fi suficientă pentru a cumpăra diviziile auto ale Toyota, BMW, Volkswagen și Daimler la un loc.
Considerând exemplul proiectului mașinii hibrid ruse drept definitoriu pentru situația în care se află cercetarea în marele stat din estul Europei, jurnaliștii de la Der Spiegel rememorează cele mai cunoscute evenimente asemănătoare.
Doar vise
„Primul smartphone rusesc”, după cum a fost numit, în septembrie 2010, de șeful Russian Technology State Corporation în fața lui Dmitry Medvedev, pe atunci președinte, a rămas și el doar în stadiul de proiect. După prototipul oferit lui Medvedev, puțini au mai văzut vreun exemplar. Asta în ciuda faptului că, imediat ce Putin a preluat din nou conducerea statului a primit și el unul dintre prototipurile telefonului care avea „toate funcțiile unui iPhone4”, după cum susținea Vladimir Yevtushenkov, magnatul telecomunicațiilor ruse. De fapt, compania chineză ZTE, care participa și ea la proiect, a oprit producția după ce a produs doar 5.000 de unități motivând „cererea redusă”. Și când te gândești că Yevtushenkov promitea o producție initială de 500.000 de unități…
O poveste similară este legată de un e-book reader considerat încă din faza de proiect „iPad-ul Rusiei”. Anatoly Chubais, șeful companiei Rosnano, a promis o „producție de serie importantă” în momentul în care a pus prima unitate în mâinile lui Putin. Era în august 2011. De atunci, circa 1.000 de unități au ajuns gratuit la elevii din școli, însă fabrica de 700 de milioane de euro care trebuia să suporte volumul imens de comenzi așteptat a rămas doar un vis.
Proiectele eșuate sau abandonate menționate mai sus au condus jurnaliștii germani la concluzia că, la 55 de ani după lansarea lui Sputnik în spațiu, „stupiditatea tehnologică a uneia dintre cele mai mari țări din lume a atins proporții patologice”. Anul trecut, Rusia a înregistrat doar 1.000 de patente internationale, mai puține decât ale unei singure companii, precum Robert Bosch GmbH. De asemenea, lipsa de expertiză tehnologică pune în pericol chiar și planurile ambițioase ale Kremlinului pentru industriile de apărare și aviație. Superjet – cel mai rapid avion commercial supersonic din lume – nu are nici măcar potențiali clienți. Nu mai vorbim de cumpărători declarați. Sukhoi, producătorul acestuia, a construit până acum cel mult două duzini, iar una dintre acestea chiar s-a prăbușit în timpul demonstrației din mai 2012, din Indonezia, ucigând cele 45 de persoane aflate la bord.
Iar ambițiile Rusiei de a se bate de la egal la egal cu concurenții din întreaga lume și, mai ales, modul în care acest stat înțelege să avanseze tehnologic, au devenit evidente la jumătatea lunii octombrie când FBI a descoperit o întreagă rețea de spionaj economic.
„Progresul și modernizarea se nasc din eforturi de a deveni mai eficient. Însă asta contrazice întreaga logică a economiei ruse”, a declarat pentru Der Spiegel economistul rus Vladislav Inozemtsev. Pentru a genera o valoare a producției de 1 dolar, de exemplu, Rusia utilizează de 10 ori mai multă energie decât Germania. Conform unor reprezentanți ai guvernului rus, „din cauza corupției și a unui management deficitar, fiecare kilometru nou de autostradă costă de două ori și jumătate mai mult decât în statele occidentale. Vă sună cunoscut ? Din nefericire, după cum admite și Inozemtsev „toți știu că așa ceva este inacceptabil, însă rămân satisfăcuți atâta timp cât veniturile din exploatarea și exportul de petrol și gaze continua să curgă”.