Între 26 martie și 8 aprilie 2025, peste 1.000 de respondenți au conturat, prin răspunsurile lor, un peisaj politic dezolant, în care actuala guvernare este percepută drept coruptă, incompetentă și ruptă de realitate, în timp ce opoziția nu oferă nicio alternativă convingătoare.

Dacă duminica viitoare cetățenii moldoveni ar merge la vot, rezultatul ar desena o hartă parlamentară împărțită în cinci mari teritorii politice: trei partide și două blocuri. La prima vedere, pare o pluralitate sănătoasă pentru democrație. La o analiză mai atentă însă, realitatea relevă că Moldova este fracturată între proiectul european, nostalgii post-sovietice și oportunism politic, mascat sub hainele populismului.

PAS – primul loc, dar fără majoritate

În 2021, PAS și Maia Sandu reprezentau speranța unei generații. Entuziasmul era real, iar sprijinul masiv din partea Uniunii Europene părea să deschidă uși largi pentru reforme istorice. Astăzi însă, acea oportunitate istorică pare irosită. 73% dintre respondenți cred că PAS urmărește propriile interese, 69% acuză o comunicare deficitară, iar 64% consideră guvernarea coruptă – o lovitură grea pentru un partid care și-a construit identitatea politică în jurul luptei împotriva corupției. Mai mult, 61% califică guvernarea drept incompetentă, iar peste jumătate din alegători (56%) nu mai doresc partidul în viitoarea coaliție de guvernare.

Astăzi Partidul Acțiune și Solidaritate rămâne în frunte, cu 33,1% din voturile respondenților deciși, potrivit „Barometrului Socio-Politic – Aprilie 2025”, realizat de IMAS. Este un rezultat solid, dar departe de majoritatea necesară pentru a guverna singur. PAS plătește prețul guvernării într-un context regional volatil, presat de criza de securitate provocată de războiul din Ucraina, dar și de propriile limite administrative. Cu toate acestea, partidul rămâne singura forță clar pro-europeană cu un electorat stabil și mobilizat, mai ales în contextul referendumului constituțional pentru integrarea europeană, dar și el câștigat la limită.

PSRM – nucleul dur al conservatorismului pro-rus

Aceste cifre nu sunt doar o palmă pentru PAS, ci și o radiografie a unei societăți dezamăgite, obosite și fără repere. Dezastrul din sondaje nu este însă o victorie a opoziției. PSRM – partidul socialiștilor moldoveni – stagnează, incapabil să capitalizeze deziluzia populară în guvernarea pro-europeană.

Dar locul doi, cu 17,7% pentru PSRM, creează o situație de adevărată absurditate – în anul 2025, în plin război ruso-ucrainean, un partid care refuză să condamne agresiunea lui Putin și se uită lung la Moscova ajunge să fie creditat cu aproape o cincime din voturi. Explicația Ia această situație constă în slaba educație istorică a cetățenilor moldoveni și în eficienta propagandei Kremlinului, prezentă din abundență în Republica Moldova. Pe acest fundal, PSRM nu vine cu soluții, ci cu icoane, busturi ale lui Lenin și cu promisiunea unei „lumi rusești”, care se dovedește, peste tot unde este implementată, un eșec totalitar.

Poziția solidă a socialiștilor în preferințele electorale ale cetățenilor moldoveni confirmă existența unui segment constant de alegători care privesc spre Est, nu doar geopolitic, ci și cultural. PSRM exploatează temerile legate de pierderea identității moldovenești, inoculată încă de sovietici, de crizele economice și de promisiunile neonorate ale guvernării. Cu toate acestea, partidul nu pare capabil să-și extindă bazinul electoral și rămâne cantonat în discursul anti-occidental, fără să propună o alternativă viabilă.

Blocul „Alternativa” – experimentul eclectic al centrului

Interesant este saltul proaspăt încropitului bloc „Alternativa”, care adună 12% și reunește PDCM, în frunte cu fostul premier socialist Chicu, MAN, condus de primarul Chișinăului, Ceban, Congresul Civic, dominat de fostul comunist Tcaciuc și figura controversată a fostului procuror general Alexandr Stoianoglo. Acest conglomerat încearcă să ocupe golul lăsat de centrele politice erodate și să capitalizeze atât oboseala față de PAS, cât și neîncrederea în forțele militant pro-ruse.

„Alternativa” este un proiect politic și electoral care încearcă să valorifice dezamăgirea față de guvernarea PAS și să coaguleze un electorat europenist moderat, precum și simpatiile pro-ruse din societatea moldovenească. Chiar dacă se poziționează ca un proiect politic europenist, blocul „Alternativa” este bănuit de mulți experți că reprezintă o „creatură” a Kremlinului.

Umbrele sistemului: „Victoria” și „Partidul Nostru”

Blocul „Victoria”, asociat fugarului Ilan Șor, acumulează 11,6%, în ciuda interdicțiilor legale, a deciziilor Curții Constituționale și a campaniilor de demascare. Electoratul acestui bloc pare imun la corupție și sensibil la retorica anti-elitistă și pseudo-socială. Este simptomatic faptul că, într-o Moldovă europeană, un grup afiliat unei rețele de crimă organizată poate accede în Parlament.

La fel, „Partidul Nostru”, condus de Renato Usatîi, ajunge la 8,8% și dovedește că discursul populist de provincie, cu accente de rebeliune și umor balcanic, are încă priză la alegătorii din nord și din rândul diasporei estice.

Ce lipsește din sondaj – vocea unionistă

Un detaliu esențial – poate intenționat trecut sub tăcere – este absența Platformei Reîntregirii Naționale (PRN) din sondaj. Într-un peisaj politic sufocat de populism, corupție și mimarea geopoliticii, PRN vine cu o propunere clară și curajoasă: unirea cu România ca singură soluție realistă pentru securitate, bunăstare și supraviețuire instituțională.

Faptul că această forță politică nu este măsurată nici măcar la nivel de intenție de vot înseamnă că cineva se teme de un curent care ar putea ieși din marginalitate. Poate pentru că PRN nu joacă după regulile cartelului politic. Poate pentru că spune verde-n față că integrarea europeană nu e un scop, ci un mijloc. Și mijlocul cel mai eficient este reunirea cu România.

PRN nu are televiziuni, oligarhi sau bani murdari. Are însă o idee simplă și durabilă, pe care istoria a tot confirmat-o: Republica Moldova nu va supraviețui între Est și Vest decât dacă încetează să mai fie o „zonă-tampon” și devine parte a unei singure lumi – cea românească și europeană.

Ce spun cifrele despre societatea moldovenească?

Pe scurt: Moldova e obosită. Este împărțită între dorința sinceră de a trăi într-un stat european funcțional și tentația narativului facil, fie el nostalgic, fie anarhist.

PAS se confruntă cu o uzură firească, dar este încă în pole position. PSRM rămâne înfipt în tranșeele geopolitice, iar „Alternativa” încearcă să joace rolul de punte – deși nu e clar dacă este o punte durabilă sau doar un pod de hârtie. Iar în fundal, umbrele lui Șor și Usatîi dau târcoale sistemului democratic, ca niște avertismente: lipsa reformelor reale și a comunicării eficiente pot readuce în Parlamentul de la Chișinău formele cele mai toxice ale trecutului.

Ce urmează?

Alegerile parlamentare din 28 septembrie din Republica Moldova se vor desfășura într-un climat politic fragil și tensionat. În timpul rămas până la scrutin, partidele trebuie să răspundă la întrebarea esențială: cum reușesc să construiască o majoritate nu doar parlamentară, ci și valorică?

Miza nu este doar o nouă guvernare, ci un nou contract social. Iar Moldova, între Europa și Est, între democrație și oligarhie, nu își mai poate permite luxul ambiguității.