Cum ar trebui să fie noul președinte al României din punctul de vedere al lui Ion Iliescu?
Din punctul de vedere al lui Ion Iliescu, noul președinte al României trebuie să fie un arbitru al unui joc în care nimeni altcineva, în afară de societate, în întregul ei, nu are voie să câștige. Deși șeful statului vine susținut de un partid politic, acesta trebuie să nu mai fie un individ de partid politic, ci un om de stat. Totuși, acest lucru nu înseamnă că președintele României ar trebui să aibă o amnezie ideologică sau să uite de valorile și principiile sale odată ajuns la Palatul Cotroceni.
Palatul Cotroceni poate fi, pentru unii, un loc al amneziilor, nu doar al beției de putere. Șeful statului. nu poate face ceea ce a promis că nu va face în campanie. Un candidat bun la alegerile prezidențiale este acela care are conștiința clară cu privire la ce nu trebuie să facă și o încredere nezdruncinată în ceea ce poate să facă. Un președinte bun, în opinia sa, este cel care are simțul rigorii și grandorii istoriei, așa cum îl avea, de exemplu, Mitterand.
„Preşedintele e un arbitru al unui joc în care nimeni altcineva, în afară de societate, în întregul ei, nu are voie să câştige. Desigur, preşedintele vine susţinut de un partid sau din partea unui partid. Dar un preşedinte trebuie să nu mai fie un individ de partid, ci un om de stat; asta nu înseamnă însă că preşedintele trebuie să aibă o amnezie ideologică, să uite de valorile şi principiile lui, odată ajuns la Cotroceni. Să ştiţi că Palatul Cotroceni e şi un loc al amneziilor, pentru unii, nu numai al beţiei de putere. Nu poţi face ca preşedinte ceea ce ai promis că nu vei face în campanie.
Un prezidenţiabil bun e cel care are conştiinţa clară cu privire la ce nu trebuie să facă şi încrederea nezdruncinată cu privire la ce poate să facă. Un preşedinte bun e cel care are simţul rigorii şi grandorii istoriei, cum îl avea Mitterand, de pildă. Un ingredient de nelipsit în portretul robot al liderului de la Cotroceni trebuie să fie educaţia culturală şi capacitatea de a învăţa, nu trebuie să le ştie pe toate deodată, dar trebuie să vrea să înveţe de la toţi cei din jurul lui”, a declarat el în cadrul podcastului „Avangard”.
Viitorul președinte al României ar trebui să aibă „sensibilităţi culturale”
Din punctul lui de vedere, doar un individ cu sensibilități culturale poate înțelege orientarea europeană și atlantică a României, văzute ca factori identitari ai țării, și poate propune un ecosistem intern al unității în diversitate, pluripartidist și multicultural. Europa va deveni din ce în ce mai mult o chestiune de voință politică, iar noul președinte al României trebuie să înțeleagă și să aprecieze această voință.
„Ce doresc să aducă toamna României? Un preşedinte care să fie autentic fără a personaliza puterea, acesta va fi pariul noului deceniu al democraţiei româneşti. Sunt foarte multe sloganuri politice şi foarte puţine branduri pentru România. Ca România să fie un loc al performanţei şi proximităţii, un spaţiu social în care oamenii ţin aproape unii cu alţii, preşedintele trebuie să aibă priceperea incluziunii sociale”, a adăugat el.
Potrivit spuselor sale, în epoca actuală, cu avântul luat de inteligenţa artificială, o sarcină prezidenţială cu totul aparte va fi de a le educa oamenilor mentalităţile şi de a le cultiva libertăţile.
Ce îi lipsește României?
Din punctul lui de vedere, ceea ce îi lipsește țării este un președinte care să facă din umanism un aliat mai important decât partidele din opoziție sau de la putere. A fi reprezentantul oamenilor înseamnă să le educe mentalitățile și să le cultive libertățile, considerând că aceasta va fi o sarcină prezidențială deosebită într-o epocă în care oamenii fie nu mai gândesc deloc, fie lasă inteligența artificială să ia decizii în locul lor.
„Ce îi lipseşte României e şi un preşedinte care să facă din umanism un aliat al său, mai mult decât partidele din opoziţie sau de la putere. A fi reprezentantul oamenilor, educându-le mentalităţile şi cultivându-le libertăţile, aceasta va fi o sarcină prezidenţială cu totul aparte în plină epocă în care oamenii nu mai gândesc deloc sau lasă inteligenţa artificială să se pronunţe pentru ei. Am un mesaj şi pentru oameni: să nu creadă că cei care tac nu fac.
România a avut în ultimii ani preşedinţi care fie au făcut microfonie, fie au tăcut. Nu poţi să transmiţi de la Cotroceni ca în serile cu karaoke, constant, pentru că începi să falsezi nişte principii democratice, nici să te ascunzi ca şi când Cotroceni e un spaţiu monahal. Dialogul cu societatea trebuie şi el să aibă, dinspre preşedinte spre oameni, o justă măsură, iar dinspre oameni spre preşedinte, o justă înţelegere”, a completat fostul președinte al României.
