Potrivit Aranjamentului stand-by din septembrie 2013 de tip preventiv dintre România şi FMI, s-a demarat deja elaborarea unei strategii pentru un nou regim de taxare şi de redevenţe pentru petrol şi gaze, prin crearea unui grup de lucru interministerial, urmând a se elabora, cu asistenţă tehnică din partea FMI, un nou regim ce va intra în vigoare din 2015 până în 2024, dacă toate părţile implicate vor fi de acord.
În ultima perioadă au existat discuții cu privire la posibilitatea majorării redevențelor petroliere, considerate inferioare celor practicate în alte state europene, cu impact negativ direct asupra bugetului general al statului. Aceste discuții au loc pe fondul expirării perioadei în care statul român s-a obligat să mențină nivelul redevențelor virate de OMV Petrom, unul dintre principalii producători de hidrocarburi din România. Potrivit declarațiilor recente ale reprezentantului OMV Petrom, doamna Mariana Gheorghe, într-un interviu acordat agenției Agerpres, reprezentanții societății urmează să discute cu autoritățile pe tema tuturor taxelor impuse sectorului petrolier, inclusiv despre nivelul redevențelor.
Cadrul românesc legal actual al redevențelor petroliere este stabilit de Legea petrolului nr. 238/2004. Titularii acordurilor petroliere cărora li s-a acordat dreptul de a efectua operaţiuni petroliere de exploatare sau de operare a conductelor ce constituie Sistemul naţional de transport al petrolului, ori de operare a terminalelor petroliere, aflate în proprietatea publică a statului, sunt plătitori de redevenţă petrolieră.
Cum se calculează
Redevența petrolieră se stabilește prin lege ca procent din valoarea producției brute extrase, procentul aplicat oscilând între 3,5% și 13,5% în funcție de producția brută a zăcământului. Mai precis, redevenţa petrolieră se calculează ca produsul dintre valoarea producţiei brute extrase și cota procentuală stabilită de Legea petrolului, unde valoarea producţiei brute extrase reprezintă produsul dintre producţia brută și preţul de referinţă. În practică, valoarea medie a redevențelor vărsate la bugetul de stat este de circa 7%, potrivit ANRM.
Pentru calculul veniturilor bugetului de stat aferente redevenței petroliere, ANRM stabilește și utilizează un preț de referință al petrolului, în baza unei metodologii fundamentate prin studii de specialitate. Prețurile de referință la țitei se stabilesc lunar pentru cele 14 tipuri (sortimente calitative) de țitei brut extras în România, de către titularii acordurilor petroliere. Potrivit unei declarații recente a reprezentanților ANRM, pentru luna iulie 2014 prețul mediu de referință pentru cele 14 sortimente calitative de țitei a fost de 2.045 lei/tonă.
Tipuri de taxare în lume
La nivel mondial pot fi identificate patru tipuri de taxare a exploatării petroliere, respectiv sistemul concesiunilor, aplicat pe scară extinsă în Europa, inclusiv în România, sistemul împărțirii producției, prezent în mare parte în țările arabe, sistemul bazat pe contracte de servicii, mai puțin popular, fiind adoptat doar de Mexic și Iran, și sistemul exploatării zăcămintelor de petrol de către companiile deținute de stat sau prin intermediul unui parteneriat public-privat.
O analiză comparativă a diferitelor sisteme de exploatare arată că nivelul redevențelor, acolo unde acestea există ca modalitate de taxare, este foarte diferit de la o țară la alta, iar stabilirea acestora este direct afectată de o serie de factori, precum structura resurselor, caracteristicile modului de exploatare, costurile exploatării și fluxul investițiilor. Statistic, România practică printre cele mai mici redevențe petroliere la nivel european, fie că vorbim de țări unde se stabilesc redevențe fixe, fie că se optează pentru redevențe variabile în funcție de dimensiunea zăcământului.
Potrivit unor studii recente, în Turcia, de exemplu, se aplică o redevență petrolieră de 12,5%, în Germania se percepe o redevență de 10%, iar în Brazilia și Rusia redevențele de 10%, respectiv 22% sunt însoțite și de alte impozite și taxe, configurându-se un pachet fiscal avantajos pentru stat.
În Ungaria redevențele variază între 12% și 30%, iar în mod asemănător în Franța se stabilește un prag superior de 30% din valoarea producției, raportat la dimensiunea zăcământului, ceea ce reprezintă mai mult decât dublul redevenței maxime încasate de statul român.
Taxare diferențiată
În prezent se vorbește despre abordarea unui sistem de taxare diferențiată, care presupune stabilirea unui regim de taxare complex raportat la diferite segmente ale industriei de resurse minerale. Astfel, într-o declarație recentă, premierul Ponta, citat de Mediafax, afirma: „Cu siguranţă, şi asta este practicat la nivel european şi mondial, nu poţi să ai aceleaşi redevenţe pentru resursele exploatate terestru şi cele din mare, mă refer la Marea Neagră în cazul nostru, pentru simplul motiv că sunt diferenţe uriaşe de investiţii şi de profit. Şi atunci ideea este să găsim un sistem diferenţiat şi lucrăm împreună cu experţii Băncii Mondiale la un sistem diferenţiat de redevenţe care să păstreze şi exploatările din off shore profitabile.“
Ramona Serghiuță,
Junior Associate, POP & PARTNERS Attorneys-at-Law