Impasul în care au intrat negocierile UE-Elveția se conturează ca o criză aproape la fel de gravă ca și Brexit-ul, a avertizat un oficial european.
După şapte ani de la începerea negocierilor privind un acord-cadru pentru participarea la piaţa internă a UE, Elveţia a anunţat la sfîrșitul lunii trecute decizia de retragere din negocieri.
Tensiuni între UE şi Elveţia
Discuțiile vizau în principal omogenizarea cadrului juridic pentru participarea Elveţiei la piaţa internă a UE şi la instituirea unui mecanism de soluţionare a disensiunilor.
Fostul oficial al Comisiei Europene, Georg E. Riekeles, susține că retragerea Bernei din negocierile asupra unui nou „acord-cadru” a declanșat o „criză profundă în relațiile bilaterale” cu Bruxelles-ul.
Guvernul elvețian a renunțat la discuțiile cu Bruxelles din cauza preocupărilor privind numeroasele concesii, inclusiv competența Curții Europene de Justiție de a accesa piața unică a blocului.
Avertismentul Elveţiei
Politicienii elvețieni au avertizat că alegătorii vor respinge în cele din urmă orice document care acordă prea multă suveranitate birocraților UE.
Riekeles, membru-cheie al fostei echipe de negocieri a UE privind Brexit-ul, consideră că acest eșec ar putea determina Elveția să „regândească relația sa cu blocul european, ca și Regatul Unit după referendumul Brexit din 2016”.
Deși nu este membră a UE, Elveția pare că „se apropie de Bruxelles”, a comentat el. Elveţia nu este membră a Uniunii Europene, dar are o serie de acorduri comerciale bilaterale care permit accesul pe piaţa comunitară.
Elveţia face parte din Asociaţia Europeană pentru Comerţ Liber (EFTA) şi participă la Spaţiul de liberă circulaţie Schengen.
”Elveția este strâns integrată în UE în domenii precum transportul, cercetarea și programul Erasmus, de schimb de studenți și se bucură de acces deplin la piața unică în sectoare de la finanțe la produse farmaceutice”, a adăugat el.
Controalele asupra subvențiilor de stat au fost unul dintre principalele puncte de blocaj în negocierile privind o nouă relație comercială UE-Elveția.
„Discuțiile au fost îngreunate din cauza dezacordurilor cu privire la regulile privind ajutoarele de stat. UE a oferit un acord cu doi piloni prin care normele UE se vor aplica în Elveția, dar vor fi puse în aplicare printr-un mecanism de supraveghere autonom elvețian, cu competențe echivalente cu cele ale Comisiei Europene”, a precizat el.
Potrivit fostului negociator Brexit, UE a făcut concesii semnificative pentru a atrage Elveția în semnarea așa-numitului Acord cadru instituțional. El a sugerat că acordarea unor concesii și mai mari pentru a încuraja Berna să revină la masa negocierilor ar putea determina țările comunitare să își regândească calitatea de membru UE.
„UE nu poate face mai multe concesii. Tocmai pentru că aceste probleme dificile nu sunt unice în Elveția, UE nu poate oferi elvețianilor un cec în alb”, a scris Riekeles.