Dragoș Anastasiu a vorbit despre două proiecte importante ale sale, unul dintre acestea fiind „Rethink România”.

„Rethink România este un think tank care își propune să dea mai multe răspunsuri, dar principalul răspuns este cum o să arate această țară peste mai mulți ani. Adică, nu discutăm de mâine, nu discutăm de trimestrul viitor, ne gândim la anul 2050.

Viziunea pe care o propunem este ca România la momentul respectiv, poate și mai devreme, să fie o țară în care tinerii să iubească să trăiască. O țară în care talentele să iubească să muncească, o țară în care turiștii să iubească să vină, iar populația țării să aibă încredere în guvernanți.”

Începuturile și evoluția „Rethink România”

„Rethink România” a luat naștere în urmă cu trei ani, în 2021. Dragoș Anastasiu a povestit în cadrul podcastului etapele prin care a trecut acest proiect și cum s-a dezvoltat în ultimii ani.

„Primele idei au fost schimbate în 2020, cred că în 2021 s-a înregistrat Asociația. Primele discuții le-am avut în pandemie. Mulți antreprenori importanți ai țării stăteam pe Zoom și ne gândeam cum au fost ultimii 30 de ani. Și de acolo au reieșit trei lucruri importante.

Unu ar fi că au trecut extrem de repede, așa vor trece și următorii 30 de ani. Al doilea este mândrie, pentru ceea ce am realizat și ca țară, dar ceea ce am realizat și personal. Fiecare dintre noi, cei prezenți pe Zoom chiar putem să fim mândri.

Și al treilea sentiment a fost unul de frustrare, pentru că nu ne-am atins potențialul, pentru că simțim cu toții că puteam mai bine. Totul a fost despre ce pot eu să fac, mult mai puțin despre ce noi împreună putem să facem.

Neglijând această fundație, au plecat 6-7 milioane de oameni din țară, ceea ce este o problemă pentru România. Atunci ne-am gândit ce trebuie să facem ca peste alți 30 de ani să putem să spunem că am făcut ce ne-a stat nouă în putere să facem să nu mai neglijăm mindset-ul, educația, să nu mai neglijăm această fundație.”

Dialog și soluții ingenioase la summit-ul Rethink România 2024

Antreprenorul a discutat despre viitorul summit, un eveniment care va reuni în Poiana Brașov pe 21-22 noiembrie aproximativ 500 de participanți din diverse domenii. Evenimentul este dedicat dialogului și generării de soluții pentru provocările actuale din România.

„Pe 21-22 noiembrie vom avea la Poiana Brașov al treilea summit. Anul trecut au fost vreo 450 de oameni, anul acesta așteptăm în jur de 500. Stăm împreună două zile și discutăm, gândim și analizăm și venim cu posibile soluții. Așteptăm antreprenori, ONG-uri, profesori, tineri, elevi, studenți, politicieni, în special ne uităm la tinerii din partide.

Ei trebuie să fie soluția, nu trebuie să fie spectatori la ceea ce decid seniorii. Noi nu avem altă dorință decât a le oferi un cadru, de a motiva, de a influența și de a stimula. Avem oameni de știință acolo, ne bazăm pe studii. Vrem ca lucrurile să nu se mai întâmple pe genunchi în România.”

Pe lângă discuțiile despre inteligență artificială și democrație, la summit se vor aborda și alte teme, pe care antreprenorul le-a menționat în podcast. „Avem teme legate de pensii, discutăm ce se întâmplă cu pensiile peste mai mulți ani. Tot felul de teme care ne preocupă actual și care au de a face cu ideea de democrație. Cum facem politici publice, cum facem implicarea mediului de afaceri, toate aceste lucruri ne preocupă și le vom discuta în cele două zile de summit.”

Legea imigrației, răspunsul la criza demografică

Pentru a răspunde provocărilor demografice, Dragoș Anastasiu a precizat că se lucrează la o lege a imigrației în prezent, pentru a putea atrage oamenii potriviți la noi în țară.

„Am început să lucrăm la o lege a imigrației. Problema noastră principală este demografia. Cum o să plătim pensiile peste 30 de ani, în 2050? Din legea imigrației poate face parte și Diaspora. Este important ce oameni vin către noi și cum învățăm de la alții, din greșelile lor.”

În ceea ce privește greșelile altor state privind imigranții, Dragoș Anastasiu a precizat câteva.

„Una ar fi că ori nu au deschis deloc robinetul, era perioada când eu trăiam în Germania și știu că românii aveau greutăți masive și au trebuit să plece, după Mineriade. Deci, de la faptul că au închis robinetul cu totul, după care, când l-au deschis au făcut-o de tot.

Vezi oameni din Siria în Germania, un milion de ucraineni în Polonia, fără să aibă o gândire clară de unde ar vrea să vină oamenii, ce fel de oameni vor să vină și mai ales cum să-i integreze. Să nu dea un permis de ședere nelimitat dacă nu se întâmplă niște lucruri care fac sens pentru binele societății tale.

A doua greșeală ar fi să nu o faci de-a valma. Să o faci gândit. Spre exemplu, din ce zonă, ce fel de oameni avem, în ce interval de timp, cum pot să vină treptat ca să-i putem integra. Eu sper ca această lege să fie gata într-un an de zile.”