Foarte ambițios, Pactul Verde European, cunoscut drept Green Deal, vrea să facă din bătrânul continent unul neutru din punct de vedere climatic, până în 2050. Ambiții mari, cheltuieli mari. Dar și probleme noi. Astfel, s-a născut o nouă branșă infracțională: traficantul de gaze refrigerante…
Aceste gaze sunt, în general hidrocarburi fluorurate sau clorurate. Pentru publicul mare, ele sunt cunoscute sub denumirea de freoni.
Freonii se găsesc în orice aparat care refrigerează: frigidere, congelatoare, lăzi frigorifice, dar și aer condiționat, aparate de climă, camioanele de transport al produselor proaspete.
Gaze esențiale pentru confortul nostru
Spre deosebire de dioxidul de carbon care atacă stratul de ozon, freonii contribuie la alt fenomen arătat a fi nociv pentru planetă: efectul de seră.
Iarăși, însă, spre deosebire de ceea ce atacă stratul de ozon, freonii sunt mult mai ușor de controlat pentru a preveni încălzirea globală. Aceste gaze nu pot fi eliminate total din aparatele pe care le-am enumerate mai sus, tocmai pentru că înlocuitorii lor ar putea face mai mult rău. Și, dintr-odată, freonii au ajuns la mare preț… Iată și de ce.
Freonii și REPowerEU
Mai mult, ca răspuns la dificultățile și perturbările de pe piața mondială a energiei cauzate de invadarea Ucrainei de către Rusia, Comisia Europeană a croit un plan numit REPowerEU, menit să ducă la economisirea energiei și utilizarea surselor cât mai curate.
REPowerEU este susținut de măsuri financiare și juridice menite să construiască noua infrastructură și noul sistem energetic de care are nevoie Europa.
Spre exemplu, una dintre inițiativele de mare anvergură a REPowerEU constă în implementarea a 10 milioane de pompe de căldură în Europa. Și aceste pompe utilizează tot freoni! Deci piața acestor gaze este din ce în ce mai largă, mai importantă și, deci, mai valoroasă.
Ceea ce face, așa cum scriam și mai sus, ca freonii să crească la preț. Și acest lucru atrage atenția și infractorilor. Odată găsită ”afacerea”, s-a născut o nouă piață neagră.
Contextul oficial
Regulamentul Uniunii Europene privind gazele fluorurate a intrat în vigoare ca răspuns la Protocolul de la Kyoto, cu scopul de a minimiza impactul gazelor fluorurate asupra schimbărilor climatice. În 2014, Uniunea Europeană a adoptat Regulamentul UE privind gazele fluorurate, instituind un sistem paneuropean de cote care vizează reducerea utilizării gazelor fluorurate și, ulterior, reducerea emisiilor legate de gazele fluorurate cu două treimi din nivelurile din 2014 până în 2030.
Cel mai recent, ca parte a EU Green Deal, Comisia Europeană a publicat o propunere de revizuire a Regulamentului privind gazele fluorurate în aprilie 2022, propunând înăsprirea și mai mult a controlului și accelerarea reducerii treptate a gazelor fluorurate.
Obiectivul UE este acum de a reduce emisiile de gaze refrigerante cu 98% până în 2050.
Dar, așa cum scriam și mai sus, gazele refrigerante sunt o parte vitală a utilizării pompelor de căldură, aparate cu o cerere în continua creștere în piață, deci, o reducere mai rapidă și mai severă a freonilor, propusă în noul dosar al UE, ar putea împiedica producerea la scară largă a pompelor de căldură și a altor tehnologii eficiente din punct de vedere energetic în întreaga Europă.
Traficanții de freon
În ultimii ani, în UE a prosperat o piață neagră a hidrofluorocarburilor. Această piață neagră a început să apară în 2018, din cauza lipsei de aplicare în mai multe state membre a regulamentului inițial al UE privind gazele fluorurate. În temeiul acestui regulament, aceste gaze fac obiectul unei reduceri treptate prin intermediul unui sistem de cote.
Evident, comerțul ilegal freoni amenință micile întreprinderi legitime, privează statele membre de venituri fiscale, finanțează crima organizată și, în cele din urmă, afectează progresele înregistrate în vederea atingerii obiectivelor climatice.
Evident, importurile ilegale de freoni subminează înainte de toate sistemul de cote al UE, care a fost instituit pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră. Și aduc bani grei în zona economiei negre.
Cine, cum, pe unde
Comisia Europeană a propus măsuri-cheie pentru combaterea comerțului ilegal cu HFC, printre care se numără și birourile vamale unice dedicate liberului transport al acestor gaze fluorurate și a materialelor care conțin gaze fluorurate. Apoi vin interzicerea importului, furnizării și exportului de recipiente nereîncărcabile și controale mai stricte ale tranzitului gazelor fluorurate prin UE. Dar, rezultatele sunt departe de a fi mulțumitoare.
Se estimează că piața neagră a freonilor ar putea fi de până la o treime din dimensiunea pieței legale de gaze refrigerante, ceea ce este echivalent cu o dimensiune de până la 31 de milioane de tone de CO2, din estimările din 2019. Numai în 2021, rapoartele Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF) au arătat că peste 230 de tone de gaze fluorurate importate ilegal au fost confiscare în mai multe țări.
Mai limpede, freoni în valoare de peste 10 milioane de euro au fost confiscate la granițele UE într-o singură săptămână, după cum a informat Europol.
În 2021, România a apărut ca un punct cheie de intrare în UE pentru freonii iliciți, ocupând locul patru în topul țărilor europene care au înregistrat importuri crescute de HFC, după Austria, Letonia și Malta.
În august 2020, în România, au fost confiscate 76.045 kg de gaze frigorifice ilicite, cea mai mare captură din Europa de la începutul reducerii fazei de gaz fluorurat.
Și, atenție, comerțul ilegal cu freoni este în plină expansiune.