Premierul Viktor Orban vrea să dea mai mulți bani pentru apărare. Liderul de la Budapesta a subliniat că acest lucru se va produce în eventualitatea prelungirii războiului din Ucraina vecină și în 2025.
Conform acestuia, în acest scenariu, Ungaria va fi nevoită să își mărească și mai mult cheltuielile pentru apărare anul viitor. Acest lucru ar putea implica o realocare a fondurilor. Potrivit calculelor, măsura ar putea afecta alte domenii bugetare.
Ungaria a crescut cheltuielile pentru apărare
În urma războiului din Ucraina, cheltuielile de apărare pe flancul estic al NATO au înregistrat o creștere semnificativă. Polonia conduce acest trend. Guvernul de la Varșovia a decis dublarea cheltuielilor sale de apărare în 2023. Acestea au ajuns la 3,9% din PIB, conform datelor furnizate de NATO.
Ungaria și-a intensificat considerabil cheltuielile pentru apărare. Acest lucru s-a petrecut în ciuda opoziției ferme față de sprijinul militar și financiar oferit Ucrainei din partea occidentală. Cheltuielile pentru apărare au atins 2,43% din PIB în anul precedent. Cifra a depășit, astfel, linia directoare de 2% stabilită de NATO.
Viktor Orban bagă bani în armată dacă războiul continuă
Premierul Viktor Orban este cunoscut ca un apropiat aliat al fostului președinte american Donald Trump. Liderul de la Casa Albă a afirmat că Statele Unite nu vor interveni în apărarea aliaților europeni din NATO în cazul unei agresiuni ruse.
O intervenție ar avea loc doar în situația în care aceștia își respectă obligațiile referitoare la cheltuielile pentru apărare.
„Dacă războiul se prelungeşte în 2025, atunci nivelul cheltuielilor pentru apărare din 2023-2024 nu va fi suficient şi va trebui să fie majorat”, a declarat Orban în interviul săptămânal de la radio.
Viktor Orban a mai spus că această măsură ar lăsa mai puţine fonduri pentru alte scopuri.
Guvernul de la Budapesta amână investițiile pentru a ține deficitul sub control
De la debutul pandemiei COVID-19, Viktor Orban, aflat la conducerea Ungariei din 2010, a fost în lupta constantă pentru a ține sub control deficitul bugetar al țării. Acesta s-a situat în medie la aproape 7% din produsul intern brut în ultimii patru ani. El a depășit cu mult nivelurile medii din Uniunea Europeană.
În luna precedentă, guvernul său a anunțat că va amâna investiții în valoare de aproximativ 1% din PIB. Decizia a fost luată pentru a reduce deficitul din acest an până la ținta de 4,5% din PIB, o țintă recent majorată.
Gabriel Forss, analist de credite la S&P Global Ratings, a declarat marți pentru Reuters că aceasta reprezintă un pas în direcția corectă. El a explicat că va fi necesară mai multă acțiune. Acesta se va produce, probabil, după alegerile pentru Parlamentul European și alegerile locale din iunie.
