Viktor Orban, despre miza alegerilor din Ungaria: Va rămâne noua economie?
În discursul său rostit la o manifestare organizată de Camera de Comerţ şi Industrie a Ungariei, premierul a subliniat că după 2010 au fost iniţiate schimbări fundamentale în economie, iar economia de astăzi nu este identică cu cea dinainte de 2010. Miza alegerilor este „dacă rămânem în cea nouă sau să ne întoarcem la cea veche”, pentru că „adversarii noştri” neagă în mod fundamental tot ce s-a întâmplat după 2010, a spus Viktor Orbán.
Premierul ungar a amintit de creşterea economică de 7,1% de anul trecut, comparabilă cu cea din 1977, care a atins cifra de 7,6%, „bineînţeles în circumstanţe total diferite”. Rata investiţiilor în Ungaria anul trecut a fost a doua cea mai mare din Uniunea Europeană, a adăugat Viktor Orbán.
Redresarea economiei a fost rapidă
Gestionarea crizei a avut succes în Ungaria, redresarea a fost rapidă, puternică şi în formă de V, a doua linie a literei V fiind mai lungă decât prima, a explicat premierul. El a apreciat că economia ungară s-a dovedit rezistentă în timpul pandemiei pentru că dispune de o complexitate internă, iar în ceea ce priveşte acest indicator, Ungaria este a 10-a cea mai competitivă ţară din lume, transmite MTI.
Vorbind despre complexitatea economiei ungare, Viktor Orbán a menţionat că Ungaria este puternică în industria de maşini, devine tot mai viguroasă în industria alimentară, industria chimică şi producţia de dispozitive electronice, iar acum are noi sectoare precum industria militară, încercând să se lanseze în producţia aeronautică militară. Viktor Orbán a subliniat că Ungaria este o ţară de tranzit, însă în ultimii 20-30 de ani nu a acordat suficientă atenţie sau suficienţi bani pentru a profita de avantajele economice ale poziţiei sale geografice.
Interesul Ungariei este ca „totul să treacă pe la noi, exceptând războiul”, a spus Viktor Orbán, precizând totodată că, dintre ţările Grupului V4, în Ungaria există cel mai mare număr de autostrăzi, raportat la populaţia ţării. Premierul consideră că este necesară alinierea la acest indicator a capacităţilor feroviare şi ar trebui să se facă progrese şi în traficul aerian. Vorbind despre inflaţie, prim-ministrul a spus: chiar dacă rata inflaţiei din Ungaria va fi redusă sub nivelul actual de peste 7%, sub 6% până la sfârşitul anului, ţara se va afla în continuare într-un mediu inflaţionist ridicat şi în următorii ani.
În opinia sa, unul dintre motivele acestei situaţii este faptul că Bruxelles-ul nu reuşeşte coordonarea politicii climatice cu politica economică, luând decizii care ridică preţurile la energie. Pe deasupra – a continuat Viktor Orbán – ne confruntăm cu conflictul ruso-ucrainean şi cu diferendele legate de gazoductul North Stream.
Calculele au eșuat
Premierul a subliniat că au eşuat calculele făcute anterior de Europa de Vest, potrivit cărora ruşilor le este cel puţin tot atât de important să ne vândă gazul, cât ne e important nouă să îl cumpărăm, deoarece acest raţionament este adevărat în cazul preţurilor mici la energie, dar dacă preţurile cresc, formula se schimbă, iar ruşii pot câştiga mult mai mulţi bani şi pentru o cantitate de gaz mai mică.
Viktor Orbán a apreciat că „timpul nu este de partea noastră, ci de partea lor”, iar marea întrebare a lunilor care vin este ce va ieşi din această situaţie şi cum ne va afecta inflaţia. În legătură cu politica celor „patru plafonări” – plafonarea preţurilor la utilităţi, a preţului carburanţilor, a dobânzilor şi a preţurilor la alimente – Viktor Orbán a apreciat că, în vremuri de criză, intervenţia a fost necesară, dar speră că, odată cu îmbunătăţirea stării inflaţiei, aceste măsuri (cu excepţia limitării cheltuielilor cu utilităţile) pot fi scoase dintre instrumentele de reglementare a economiei.
În prezentarea sa, premierul a amintit necesitatea de a evita cinci capcane în economie, în următorii zece ani, pentru ca Ungaria să aibă succes. El a precizat că prima capcană este cea a proporţiei ridicate a proprietăţii străine, iar a doua faptul că marile companii care exportă au un rol dominant şi nu există suficiente întreprinderi mici şi mijlocii care să exporte. În viziunea prim-ministrului, a treia capcană este cea a soldului negativ al profitului, a patra este capcana dualităţii, iar a cincea rămânerea în urmă a zonelor rurale. Viktor Orbán a explicat că, între 2010 şi 2020, s-a înregistrat o îmbunătăţire spectaculoasă a ponderii proprietăţii maghiare în sectorul energetic, în cel bancar şi în mass-media, dar „stăm prost” în domeniul asigurărilor, în industria telecomunicaţiilor, industria materialelor de construcţii şi cea alimentară.
Ungaria nu este competitivă
Premierul ungar a subliniat că, în absenţa capitalului străin, Ungaria nu este competitivă, nu există ocuparea totală a forţei de muncă şi nici tehnologii noi, prin urmare nu se poate promova o politică împotriva investiţiilor străine, însă în acelaşi timp trebuie consolidată proprietatea ungară. El a menţionat că, în timp ce în 2010 existau 2.000 de companii autohtone cu capacitate de a exporta, numărul lor se ridică azi la 12.000, însă 80% din veniturile din export sunt generate de companii cu capital străin şi doar 20% le revine firmelor ungare.
În consecinţă, obiectivul este creşterea până la 30% a contribuţiei companiilor autohtone la exporturi. Premierul a apreciat că Ungaria are nevoie de pieţe cu profit mai mare decât cele occidentale, iar Balcanii şi China trebuie să fie zonele vizate. Vorbind despre capcana soldului negativ al profitului, el a explicat că multe companii autohtone se extind în străinătate, dar nu ne descurcăm bine în comparaţie regională.
„Trebuie să insistăm asupra investiţiilor externe, trebuie să ne mobilizăm instrumentele, cunoştinţele, abilităţile”, pentru ca firmele ungare capabile de a produce profit să poată câştiga poziţii solide în domeniul lor de activitate, a spus premierul.
Despre dualitatea menţionată ca a patra capcană, Viktor Orbán a afirmat: companiile străine sunt mai productive în Ungaria decât cele ungare. În acelaşi timp, tendinţa este încurajatoare, deoarece productivitatea companiilor autohtone creşte mai rapid decât a celor străine, astfel dualitatea este în scădere, a subliniat Viktor Orbán.
Prim-ministrul a numit slaba dezvoltare a zonei rurale cea de a cincea capcană. El consideră, totuşi, că mediul rural are şi el valoarea sa, pentru că traiul la ţară la acelaşi standard ca cel din oraş face parte din identitatea Ungariei, iar Ungaria nu are interesul să renunţe la această moştenire de civilizaţie extraordinară care este sistemul satelor.
În opinia lui Viktor Orbán, aceste capcane pot fi evitate doar cu ajutorul resurselor financiare, ceea ce înseamnă că statul trebuie să contribuie şi în viitor.
„Avem nevoie de bani, din reduceri de taxe, sprijinirea investiţiilor, subvenţii pentru capital, credite şi garanţii, prin contribuţia instrumentelor statului”, a precizat premierul. Viktor Orbán a menţionat din bugetul anului 2021 o sumă egală cu 12% din PIB a fost alocată pentru acest obiectiv, iar anul acesta se vor aloca în acest scop 15% din PIB.
