Ungaria are un nou birou pentru protecția suveranității. Ce a cerut premierul Viktor Orban
Întâlnirile recente ale lui Viktor Orban cu președintele rus Vladimir Putin, liderul chinez Xi Jinping și candidatul la președinția SUA, Donald Trump, au generat controverse în rândul diplomaților. Acestea au accentuat izolarea Budapestei.
În schimb, inițiativele noului birou pentru protecția suveranității naționale, care vizează jurnalismul independent și organismele de supraveghere, au trecut aproape neobservate pe plan internațional.
Biroul, condus de o persoană cu legături apropiate cu partidul de guvernământ Fidesz și autorizat să utilizeze serviciile de informații fără supraveghere judiciară, a fost creat de guvernul lui Orban cu scopul declarat de a monitoriza influențele străine.
Criticii susțin însă că, în realitate, biroul nu funcționează ca un organism independent. El ar fi utilizat ca un instrument pentru a exercita presiuni asupra celor care critică guvernul.
„Totul este atât de absurd, încât l-aș situa undeva între Orwell și Kafka”, a spus József Péter Martin, directorul executiv al Transparency International Ungaria, una dintre organizațiile investigate de biroul de protecție a suveranității.
„Într-o țară din Uniunea Europeană, asta nu ar trebui să se întâmple”, a spus Martin într-un interviu la Budapesta.
Activitățile biroului au încălcat libertatea de exprimare și sunt neconstituționale, a adăugat el.
Ágnes Urbán, universitar și expert în media maghiară, a afirmat că regimul se întărește și că Orban nu se îndreaptă spre consolidare, ci se Putinizează vizibil, într-un mod din ce în ce mai evident de la an la an.
Biroul examinează deja două entități
Până în prezent, biroul pentru protecția suveranității a anunțat că analizează două organizații:
- Transparency International Hungary
- și Átlátszó, o instituție de investigație renumită pentru dezvăluirile sale legate de presupusa corupție guvernamentală
În rapoartele sale publice, biroul a inclus și mai multe instituții de presă de renume, susținând că activitatea lor jurnalistică afectează interesele naționale ale Ungariei.
Márton Kárpáti, președintele consiliului de administrație al Telex, unul dintre principalele portaluri de știri independente din Ungaria, a subliniat că biroul nu investighează prezența propagandei ruse în mass-media publică.
Telex a fost menționat frecvent în raportul de „dezinformare” din iulie al noului birou, în contextul narațiunilor despre războiul din Ucraina.
„Nu investighează câți bani obțin influencerii de pe rețelele sociale apropiați de guvern, ce mesaje de război transmit, ce fel de narațiune pro-rusă promovează”, a adăugat el.
Raportul său recent a clasificat știrile care citează oficiali străini drept narațiuni occidentale de dezinformare.
Printre țintele raportului se numără și unii dintre cei mai respectați experți în politică externă din Ungaria. Ei au comentat despre relațiile apropiate ale guvernului cu Kremlinul.
Péter Buda, fost oficial al serviciilor secrete maghiare, a exprimat îngrijorări cu privire la:
- riscurile escaladării
- și impactul negativ al propagandei asupra analizei critice în contextul internațional complex
În luna iulie, Lánczi, un lider de rang înalt din partidul de guvernământ, a atras atenția asupra unei „zone gri a suveranității”. În cadrul acesteia, organizațiile sunt numite „mass-media” sau „grupuri ale societății civile”, dar care, în realitate, sunt considerate organisme ce exercită presiuni politice.
Care este reacția Guvernului de la Budapesta?
Cu toate acestea, guvernul maghiar apără cu tărie noul organism. Balázs Orbán, directorul politic al premierului, a declarat că biroul este esențial:
- pentru protejarea suveranității Ungariei
- și a intereselor cetățenilor maghiari
Potrivit lui Orbán, biroul nu funcționează ca un serviciu național de securitate. El sporește transparența prin colectarea și publicarea de rapoarte detaliate.
Guvernul maghiar promovează o narațiune conform căreia instituțiile media și organizațiile societății civile primesc fonduri străine într-un mod lipsit de transparență.
Acest lucru ar afecta negativ societatea maghiară. ONG-urile și instituțiile media, însă, resping aceste acuzații, subliniind că finanțarea lor este complet transparentă și provine din surse aliate, precum bugetul UE sau departamentele de stat ale SUA, și nu din țări precum Coreea de Nord sau Rusia.
Unii observatori avertizează că efectele principale ale biroului ar putea include:
- răspândirea confuziei
- și insuflarea fricii în rândul societății civile și al mass-media, ceea ce ar putea conduce la autocenzură
Zsuzsanna Végh, ofițer de program la German Marshall Fund, a subliniat că acest lucru poate avea consecințe negative asupra:
- libertății de exprimare
- și a analizei critice
