Potrivit acestuia, absența României reflectă o stare de „lipsă de relevanță” a țării pe scena internațională, subliniind că România „nu mai este nicăieri”. Georgescu a continuat să critice relațiile României cu Uniunea Europeană, considerând că acestea au fost, în mare parte, doar o formă de „supunere totală” față de Bruxelles.
Călin Georgescu spune că administrația Trump-Vance a atacat „capul șarpelui”
În opinia sa, alte țări europene, cum ar fi Ungaria și Germania, au reușit să își exprime mai clar pozițiile și să își apere interesele, iar România ar trebui să adopte o strategie similară. Pentru țara noastră, singura opțiune reală de a rămâne pe o „poziție sigură” ar fi parteneriatul strategic cu SUA, un parteneriat care, în opinia sa, ar permite României să devină o națiune care promovează pacea și stabilitatea.
„De aici se vede că România nu mai este nicăieri. (…) Nu știu dacă România a avut vreo relație cu UE, în afară de cea de supunere totală. Uitați-vă: țările s-au destupat toate – Ungaria, Germania. Pentru noi, ca poziție, singura formulă existentă este parteneriatul strategic cu SUA. E șansa noastră de a fi pe poziție sigură, stabilă, de a fi o țară care militează pentru pace”, a explicat Georgescu.
Ulterior, Georgescu a nuanțat discursul său referitor la relațiile cu Statele Unite, menționând că administrația Donald Trump– JD Vance a atacat „capul șarpelui”, respectiv sistemul financiar-bancar global, reușind să preia controlul asupra Rezervei Federale.
Georgescu a menționat și implicarea lui Elon Musk, care ar fi preluat această „bază financiară”, afirmând că există mii de dosare care dovedesc traseele financiare implicate, inclusiv în contextul crizei COVID-19. Potrivit acestuia, administrația Trump-Vance este extrem de hotărâtă în privința acestui subiect.
„Administrația Trump-Vance a atacat capul șarpelui – sistemul financiar-bancar. Au pus mâna pe Rezerva Federală. Elon Musk a pus mâna pe această bază. Sunt mii de dosare și se știe exact unde a fost circuitul banilor, inclusiv pe situația COVID. (…) Administrația Trump-Vance este foarte decisă pe acest subiect”, a completat candidatul independent la Realitatea PLUS.

Candidatul independent a criticat „rețeaua sorosistă”
În continuare, Călin Georgescu a criticat ceea ce a numit „rețeaua sorosistă”, care a confundat America în ultimii ani, contrastând această realitate cu „America reală”, reprezentată de Trump și Vance, care militează pentru valori autentice. În viziunea sa, România ar trebui să se regăsească în democrația participativă și în guvernarea aleasă, principii fundamentale ale parteneriatului cu SUA.
Georgescu a subliniat că România trebuie să fie conștientă de modul în care se dezvoltă parteneriatele internaționale, făcând referire la exemplul premierului Israelului, care a călătorit la Washington pentru a oficializa continuarea parteneriatului cu SUA. În opinia sa, lucrurile sunt clare și precise, iar România nu poate ignora această realitate.
„America, în ultimii ani, a fost special confundată de această rețea sorosistă. America reală e ceea ce fac Trump și Vance, pe valori autentice. Noi aici ne regăsim: în democrație participativă, în guvernare aleasă. Vedeți cine s-a dus după oficializare pentru continuarea parteneriatului la Washington: premierul Israelului. Lucrurile sunt clare, precise. Numai să fii orb și surd să nu le vezi.
Aceștia sunt americanii pe care părinții și bunicii noștri îi așteptau. UE nu are altă formulă decât să coopereze. Este bine să amintim poporului român: au fost cinci care au pus bazele UE. Una dintre ele a fost Anglia. Piesa de rezistență, stâlpul principal. Ce a făcut? Știm (n.r. Brexit). De ce? Pentru că știa ce se întâmplă”, a completat Georgescu.
În final, candidatul independent a amintit că au fost cinci țări fondatoare ale Uniunii Europene, iar una dintre acestea a fost Marea Britanie. El a subliniat importanța Marii Britanii ca „stâlp principal” al UE și a explicat decizia acesteia de a părăsi Uniunea Europeană, aducând în discuție Brexit-ul ca o alegere conștientă, bazată pe cunoașterea realității interne ale Uniunii Europene.