MINUSURI România a luat zero euro de la Bruxelles din exerciţiul financiar 2014-2020. Mai mult, Comisia Europeană scade estimarea de creştere economică pentru acest an şi subliniază îngrijorările cu privire la măsurile anunţate de Executiv.
Din 19 miliarde de euro alocate ţării noastre, am atras zero euro în trei ani. Este un adevăr trist şi îngrijorător. Corina Creţu, comisarul european pentru Politică Regională, a declarat săptămâna trecută, într-o conferinţă de presă, că acest an este unul crucial pentru banii europeni destinaţi ţării noastre, având în vedere că până în prezent România, la jumătatea exerciţiului 2014-2020, se află la o rată de absorbţie de zero la sută a fondurilor europene (fondul de gestionare regională şi fondul de coeziune).
„Timpul nu are răbdare în privinţa fondurilor europene. Ne aflăm la jumătatea exerciţiului financiar în anul 2017 (…) Pentru toate guvernele a fost o povară pentru a încheia exerciţiul financiar 2007-2014, dar ne aflăm, în ceea ce priveşte fondul de gestionare regională şi fondul de coeziune, la zero la sută. Acest lucru mă îngrijorează“, a afirmat Corina Creţu. Mai grav este că instituţiile de gestionare şi control din România care se ocupă de plata banilor europeni nu sunt acreditate. Asta înseamnă că nu se pot trimite spre decontare facturi către Comisia Europeană. Iar dacă autorităţile nu rezolvă urgent problema, vom pierde bani pentru următorul ciclu financiar. „Anul 2017 este crucial. Ştiţi foarte bine că la sfârşitul acestui an Comisia Europeană trebuie să depună noul proiect de buget. Nu putem să justificăm decât dacă arătăm că statele membre cheltuie eficient banii în beneficilor cetăţenilor“, a completat comisarul european.
Avertismente de la CE
De asemenea, nici situaţia economică, nici cea bugetară nu par să fie privite cu ochi buni de oficialii europeni. Comisia Europeană (CE) și-a revizuit în scădere estimările pentru acest an referitoare la creșterea economiei românești și avertizează, totodată, că proiectul legii salarizării unitare reprezintă un risc semnificativ la adresa obiectivelor fiscale. Noile previziuni, publicate săptămâna trecută, arată că economia românească ar urma să înregistreze un avans de 4,3% în 2017, sub estimările cuprinse în previziunile din iarnă care indicau o creștere a PIB de 4,4%. Pentru 2018, Comisia Europeană își menține estimările potrivit cărora avansul economiei românești urmează să încetinească la 3,7%. „Creșterea reală a PIB este estimată să rămână solidă, pe fondul relaxării fiscale și majorărilor salariale (…) Deficitul bugetar va continua să crească din cauza reducerilor de taxe și majorării cheltuielilor publice“, se arată în raportul Comisiei Europene.
În ceea ce privește deficitul guvernamental general, conform noilor estimări, acesta ar urma să ajungă la 3,5% din PIB în 2017 pentru ca în 2018 să se agraveze și mai mult până la 3,8% din PIB. Comisia Europeană și-a revizuit și în acest caz estimările față de luna februarie, când prognoza un deficit de 3,6% din PIB în 2017 și unul de 3,9% din PIB în 2018. „Proiectul legii salarizării unitare reprezintă un risc semnificativ la adresa estimărilor fiscale, cu un impact potențial de până la 2% din PIB asupra balanței guvernamentale în 2018“, avertizează CE.