Guvernul francez a făcut cunoscut că doreşte ”un răspuns durabil” la dificultăţile financiare din regimul pensiilor, promite o întărire a ”solidarităţii” şi nu exclude ipoteza unei ”reforme sistemice” care ar putea permite o mai mare ”transparenţă şi lizibilitate în sistemul pensiilor”. Prin urmare, francezii vor munci mai mult şi veniturile mari vor fi impozitate, scrie în ediţia sa de luni cotidianul Le Monde.
Aşa cum era prevăzut, ministrul muncii, solidarităţii sociale şi funcţiei publice, Eric Woerth, le-a transmis duminică partidelor politice, partenerilor sociali şi sindicatelor un document orientativ al guvernului privind reforma pensiilor.
Textul, care conţine 17 pagini şi comportă 14 angajamente, prevede că perioada de activitate va creşte şi că va fi introdusă o prelevare excepţională din veniturile mari şi din cele ale capitalului.
Guvernul a afirmat că vrea să aducă ”un răspuns durabil” la dificultăţile financiare din regimul pensiilor, dar ezită încă în legătură cu data orientativă: 2020 sau 2030. El promite să întărească ”solidaritatea”, afirmă că repartizarea va rămâne ”baza” sistemului, dar nu exclude ipoteza ”unei reforme sistemice” care ar putea permite, ”în cadrul repartizării, o mai mare transparenţă şi lizibilitate în sistemul pensiilor”.
Pentru a-şi realiza obiectivele anunţate, guvernul francez exclude varianta scăderii pensiilor. El afirmă că ”nu vrea nici să scadă pensiile, nici să repună în cauză creşterea în viitor a pensiilor sub efectul ameliorărilor din cadrul profesiilor”.
De asemenea, guvernul nu doreşte o creştere generală a impozitelor. În numele competitivităţii, guvernul refuză ”o creştere generală a impozitelor sau a cotizaţiilor sociale” care ”ar penaliza, în opinia sa, nivelul de trai al francezilor şi ar spori şomajul”. El estimează că introducerea unei cotizaţii pe valoarea adăugată, propusă de către unele partide de stânga, ”ar avea consecinţe negative pentru industria franceză”.
Muncă mai multă
Una dintre soluţiile avute în vedere de guvern este creşterea perioadei de activitate. Guvernul consideră că ”doar creşterea progresivă a duratei de activitate este de natură să răspundă şocului demografic cu care se confruntă sistemul pensiilor, fără a penaliza nivelul de trai al francezilor, creşterea economică şi locurile de muncă”. El precizează că pot fi acţionate mai multe pârghii, precum creşterea duratei de cotizare sau prelungirea vârstei legale de plecare la pensie, dar îşi va anunţa opţiunea în luna iunie a.c. Exclude, deocamdată, ideea de a introduce ”o super-reducere” legată de vârstă. Consideră că această măsură ar fi nedreaptă, deoarece ea ar duce la ”o scădere a pensiilor”.
Aplicarea măsurilor se va face progresiv. Guvernul se angajează ca majorarea perioadei de activitate să se facă ”în mod progresiv” şi promite că regulile se vor schimba pentru francezii care au 60 de ani şi mai mult, fie că au plecat deja la pensie, fie că încă mai lucrează.
În cadrul aplicării măsurilor sale, guvernul francez va lua în considerare şi gradul de dificultate. Reforma va păstra prevederile referitoare la cariera îndelungată, care le permite celor care şi-au început activitatea mai devreme să plece mai devreme. Guvernul va ţine seama, de asemenea, de dificultăţile specifice unor profesii.
Impozite mai mari de la cei bogaţi
Referitor la fiscalitate, guvernul francez confirmă că va introduce ”îndeosebi” o contribuţie suplimentară percepută din veniturile mari şi veniturile capitalului. Fiind vorba de persoane individuale, această contribuţie nu va da dreptul la o restituire cu titlu de scut fiscal.
Creşterea perioadei de activitate va viza şi sectorul public. În ce priveşte regimurile speciale, evoluţiile se vor aplica respectând calendarul pus în practică de reforma din 2007.
În fine, guvernul francez precizează că reforma va prevedea organizarea, în următorii ani, a unor întâlniri periodice cu partenerii sociali pentru a se asigura de respectarea unor obiective esenţiale pentru salvgardarea regimului pensiilor, cum ar fi ameliorarea ratei de ocupare a forţei de muncă în rândul persoanelor în vârstă sau menţinerea unei rate de înlocuire satisfăcătoare.
Caracterizaţi de pesimism
Circa 77% dintre francezi nu sunt încrezători în îmbunătăţirea situaţiei economice, faţă de 20% care sunt optimişti în acest sens, potrivit sondajului realizat pentru Europe 1, itele.fr. şi Le Monde. Cei mai pesimişti sunt muncitorii şi angajaţii şi simpatizanţii stângii, conform barometrului.
Francezii sunt de asemenea pesimişti cu privire la riscul unei propagări a crizei din Grecia spre alte ţări: peste 8 din 10 persoane sunt de părere că aceasta s-ar putea propaga în Portugalia (83%) sau în Spania (81%), iar 63 la sută dintre persoanele chestionate au evocat o posibilă contaminare a Franţei.
Pe de altă parte, 85 la sută dintre participanţii la ancheta de opinie au declarat că sunt îngrijoraţi din cauza problemei datoriei şi a deficitelor. Alte subiecte de îngrijorare pentru ei sunt reprezentate de finanţarea pensiilor (85% de răspunsuri pesimiste), puterea de cumpărare (85%) şi nivelul preţurilor (83%) şi şomajul (84%).
SURSA: Agerpres
