În ciuda contextului economic actual, producătorii de vin autohtoni sunt optimişti în ceea ce priveşte evoluţia pieţei de profil, chiar dacă ritmul de creştere nu va mai fi la nivelul celui din 2008.
Deşi nu este o piaţă la fel de mare precum cea franceză, italiană, germană sau britanică, România se situează pe primul loc în rândul statelor est-europene. Anul trecut, valoarea pieţei autohtone a vinurilor a fost estimată la aproximativ 500 de milioane de euro, cu aproximativ 17% mai mult faţă de anul precedent. „Pentru 2009, ne dorim să consolidăm trendul ascendent din ultimii ani şi estimăm o creştere de 10%. Marea bătălie la raft se va da însă la preţuri şi există posibilitatea să crească consumul vinului de masă semnificativ mai mult decât cel al vinului de calitate“, spune Ovidiu Gheorghe, directorul Patronatului Naţional al Viei şi Vinului (PNVV). La rândul ei, Irina Mîşu, account manager la firma de cercetare MEMRB România, consideră că piaţa locală de vinuri este matură, remarcându-se prin păstrarea, de la un an la altul, a proporţionalităţii celor mai multe dintre segmente. „Au făcut excepţie vinurile de soi, care, în perioada decembrie 2006-noiembrie 2007, deţineau mai puţin de 50% din volumul categoriei, urmând ca, în perioada decembrie 2007-noiembrie 2008, să revendice un procentaj de 52,1%. Din punct de vedere valoric, cota de piaţă a vinurilor de soi s-a menţinut la 79% în ambele perioade analizate“, a adăugat ea.
Potrivit datelor MEMRB, în perioada decembrie 2007-noiembrie 2008, podgoriile Murfatlar au determinat tendinţa pieţei prin deţinerea unui procentaj de 15,6%, în volum, şi de 20,7%, în valoare. „Ultima perioadă din 2008 a avut o particularitate faţă de anii precedenţi: au scăzut stocurile din piaţă şi s-au restructurat portofoliile. Din cauza incertitudinii şi a finanţării greoaie, mai multe entităţi din lanţul de distribuţie au încetat să mai stocheze marfă în vederea profiturilor viitoare, dar mai ales au decis să-şi restructureze portofoliul, astfel încât să păstreze doar brandurile vandabile“, a spus Daniel Negrescu, brand manager Murfatlar. „Fiind cel mai bine vândut vin din România şi unul dintre cele mai puternice branduri autohtone, Murfatlar a devenit un fel de favorizat al acestei situaţii. Mai mulţi parteneri au început să acorde o atenţie mai mare brandurilor noastre. Ca atare, Murfatlar a înregistrat vânzări cu 10%-15% mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului 2007“, a arătat el, adăugând că cel mai solicitat sortiment de vin Murfatlar, ca, de altfel, şi cel mai bine vândut vin românesc roşu de pe piaţă, este Zestrea Pinot Noir.
Printre principalii cinci jucători din piaţă se mai numără Vincon Vrancea, Cotnari, Jidvei şi Vinexport Focşani. Aceştia au câştigat, împreună, două puncte procentuale în volum, însă în valoare cota de piaţă cumulată rămâne constantă comparativ cu anul precedent. „Vincon Vrancea a încheiat anul 2008 cu o cifră de afaceri de 36,8 milioane de euro. Creşterea înregistrată faţă de 2007 a fost de 21%, atingând, astfel, obiectivul propus la începutul anului trecut“, a precizat Laurenţiu Gioroc, marketing manager al firmei, completând că, în 2008, majoritatea brandurilor companiei a avut o evoluţie bună, dar produsul Beciul Domnesc a cunoscut cea mai mare creştere faţă de anul anterior (35% în valoare). Dar şi gamele 7 Păcate şi Viţa Românească au înregistrat majorări de cel puţin 25% faţă de 2007.
Să fie alb, sec şi de-al nostru
În ceea ce priveşte obiceiurile de consum ale românilor, aceştia preferă în continuare vinurile albe, chiar dacă tendinţa europeană este de creştere a consumului de vin roşu şi sec. „Spre deosebire de ceea ce se întâmplă la nivel mondial, preferinţele consumatorilor români se îndreaptă în proporţie de 70% spre vinurile albe“, a spus Daniel Negrescu, adăugând, referitor la tipul de vin, că tendinţa este de creştere a consumului de vin demisec pe segmentul mediu şi a celui sec pe segmentul super premium. „Tradiţionalişti în consum, românii preferă vinurile locale, care deţin 97% din total piaţă internă“, completează Ovidiu Gheorghe imaginea consumatorului român. În plus, comparativ cu anul precedent, când ambalajele de doi litri atingeau nivelul de 39,2% în volum, în perioada decembrie 2007 – noiembrie 2008, acestea au pierdut 3,3 puncte procentuale în favoarea ambalajelor de 0,75 litri şi de 1,5 litri. Câştigul ambalajelor de 0,75 litri se poate observa şi prin creşterea cotei vinurilor vândute în ambalaj de sticlă, în defavoarea celor vândute în ambalaj de plastic.
De unde obişnuiesc românii să cumpere vin? Analiza MEMRB arată că alimentarele mici vând în continuare cel mai mare procentaj din această categorie de produse. „Ponderea în vânzări a canalului de hipermarket/supermarket a crescut, însă, în ultimul an, cu 3,8 puncte procentuale, în volum, şi cu 3,5 puncte, în valoare. În plus, se remarcă o scădere a importanţei canalului HoReCa (hoteluri, restaurante, catering)“, a concluzionat Irina Mîşu. Astfel, în ciuda lipsei forţei de muncă calificată în domeniu, a dificultăţii obţinerii de finanţări prin credite, dar şi din cauza întârzierilor la recuperarea banilor de la reţelele de distribuţie, a diferenţelor de curs valutar la toate categoriile de plăţi din sistemul public etc., în 2009, producătorii interni îşi continuă planurile investiţionale, îşi consolidează portofoliul de produse şi acordă o mai mare importanţă exporturilor. „Avem ca obiectiv o majorare de 20% a exporturilor. Vizăm creşterea promovării pe pieţele tradiţionale: SUA, Israel, Anglia, Finlanda, precum şi susţinerea partenerilor de pe pieţele recente: Spania, Italia, Polonia, Germania, Canada. Nu în ultimul rând, dorim să recâştigăm piaţa rusă şi să stabilim un parteneriat cu un importator de anvergură din China“, a încheiat Vlad Pintilie, export manager Murfatlar.
«Piaţa autohtonă de vinuri este matură, remarcându-se prin păstrarea proporţionalităţii celor mai multe dintre segmente de la un an la altul.»
Irina Mîşu, account manager la MEMRB
