Cei doi economiști au avertizat asupra problemelor sistemice din administrația publică și asupra similitudinilor dintre actuala situație economică și criza financiară din 2008, subliniind necesitatea unor măsuri bine fundamentate pentru a evita efectele negative.
Mircea Coșea: efectele creșterii șomajului și problemele din administrația publică
Mircea Coșea a subliniat că România se confruntă cu o creștere rapidă a șomajului, pe care a descris-o drept „explozivă”. Potrivit economistului, multe societăți cu capital românesc se închid din cauza crizei economice globale, alimentate de factori precum situația din Ucraina și efectele secundare ale politicilor din administrațiile internaționale.
Coșea a recomandat Guvernului să evite măsurile „heirupiste” de reducere a cheltuielilor, precum disponibilizările masive de personal, care ar putea agrava șomajul. În schimb, a sugerat reducerea birocrației inutile și a cheltuielilor generate de consiliile de administrație și agențiile care nu au o activitate reală.
„Suntem într-o situație pe care până acum nu am mai avut-o și anume o creștere explozivă a șomajului, se închid multe societăți cu capital românesc. În România e criză, criză europeană, efectele administrației Trump, Ucraina. Lucrurile astea trebuie judecate prin prisma situației pieței muncii. Să nu luăm măsuri heirupiste”, a avertizat economistul la Antena 3 CNN.
Economistul a reamintit Guvernului că reformele promise, precum reducerea numărului de deputați și senatori și restructurarea administrației teritoriale, nu au fost încă implementate. El a atras atenția asupra pierderilor generate de angajații care sunt plătiți fără a desfășura o activitate justificată în consiliile de administrație și agențiile publice.
„Avem o necesitate extrem de urgentă de a reduce cheltuielile cu așa numita birocrație guvernamentală. (…) Trebuie să se înceapă cu promisiunea încă nepusă în aplicare și anume reducerea numărului funcționarilor publici, analiza fiecărei comisii și agenții, tot ceea ce ține de Guvern, pentru că sunt multe instituții care n-au niciun fel de job, niciun fel de activitate adevărată, sunt înființate doar pentru a crea numite posturi” a declarat Coșea, menționând exemplul companiilor din energie, precum Transelectrica și Transgaz, unde membrii consiliilor de administrație sunt numiți pe criterii politice.
Referindu-se la reducerile de personal din Parlament, Coșea a menționat inițiativa de reorganizare condusă de Ilie Bolojan, subliniind necesitatea depolitizării instituțiilor și evitarea înlocuirii angajaților actuali cu alte persoane pe aceleași criterii politice.
„Ceea ce face domnul Bolojan acum și la Camera Deputaților la fel e o chestiune importantă, dar se referă de fapt la ceea ce putem numi o anumită depolitizare, pentru că în aceste instituții posturile sunt în general politice, tot ceea ce înseamnă cabinetele parlamentarilor sunt prieteni, rude, asociați, lipitori de afișe, în general. Deci acolo e bine că se face această curățenie să vedem pe ce principii și cum, Doamne ferește să fie înlocuiți cu alții pe aceleași structuri politice. Să sperăm că o să fie bine”, a spus economistul.
Radu Georgescu: similitudini cu criza din 2008 și spargerea bulelor economice
Radu Georgescu, economist și analist financiar, a tras un semnal de alarmă privind spargerea unor bule economice similare celor din criza financiară 2008-2009.
„De 2 ani de zile explic copiilor mei, familiei, clienților și celor care mă urmăresc pe rețelele sociale că am un deja vu din 2008. În perioada 2007-2011 am fost director financiar într-o bancă. Am văzut din primul rând filmul cu creșterea economiei pe baza împrumuturilor bancare și prăbușirea atunci când au dispărut împrumuturile”.
Într-o postare pe rețelele sociale, acesta a descris impactul pe care îl vor avea problemele economice asupra mai multor sectoare.
- Bula bugetarilor: Georgescu a comparat situația actuală cu perioada 2006-2008, când salariile din sectorul public au crescut rapid, dar au fost reduse cu 25% în 2009. El a avertizat că acum disponibilizările vor înlocui reducerile salariale, creând mișcări sociale precum greve și demonstrații în 2025 și 2026.
- Bula imobiliară: Georgescu a remarcat că piața imobiliară este în prezent mai supraevaluată decât în 2008. Apartamentele cumpărate la prețuri ridicate riscă să fie executate silit, iar valoarea reală a acestora ar putea fi mult mai mică.
- Bula mașinilor: Economistul a amintit situația din 2009, când multe mașini luate în leasing au fost abandonate de clienți, fiind depozitate de firmele de leasing pe câmpuri. El a avertizat că acest fenomen ar putea să reapară.
- Bula din IT: În 2008, cererea pentru specialiști IT era mare, dar a scăzut drastic în 2009. Georgescu consideră că IT-iștii vor fi printre primii afectați de reducerea investițiilor în dezvoltări software.
- Bula de pe bursă: Georgescu a reamintit că indicele BET al Bursei de Valori București a scăzut cu 80% în 2008-2009. Situația s-ar putea repeta, mai ales că lichiditatea pieței este scăzută, iar vânzările masive de acțiuni pot genera prăbușiri ale prețurilor.
- Cheltuielile inutile din firme: Georgescu a amintit de perioada 2006-2008, când multe companii cheltuiau excesiv pe activități precum team building-uri, mese de tenis și alte facilități. În prezent, astfel de cheltuieli sunt reduse, iar firmele încearcă să economisească chiar și la rechizite.
Criză economică este inevitabilă
Radu Georgescu a subliniat că o criză economică este inevitabilă și că aceasta reprezintă un mecanism natural de reglare a anomaliilor din economie. El a atras atenția asupra importanței pregătirii financiare și mentale pentru perioada dificilă care urmează, comparând actuala situație cu lecțiile învățate în criza financiară din 2008.
„Criza economica este un eveniment economic logic și benefic pentru economie și oameni. Criza economica reglează toate anomaliile și se sparge toate bulele. Începi să înțelegi ce este cu adevărat important și ce este cu adevărat frumos.
Deoarece nu mai aveam bani de team building, am mers cu corturile în Apuseni. Am fost surprins că răsăritul se vede mult mai frumos din vârf de munte decât dintr-o camera de la un hotel de 5 stele din Elveția”, a concluzionat Georgescu.
