Semnal de alarmă privind deficitul uriaș: Suntem în pericol să repetăm 2008-2010
Întrebat dacă îl îngrijorează nivelul actual al deficitului, Ilie Bolojan a răspuns că orice om rațional care înțelege funcționarea bugetelor ar trebui să fie extrem de preocupat.
„Eu cred că pe orice om raţional, care înţelege ce înseamnă bugete, trebuie să îl îngrijoreze acest lucru. Pentru că, de fapt, ce înseamnă? Noi luăm împrumuturi mari săptămânal. Aceste împrumuturi ne permit să funcţionăm, dar ele au ca efect dobânzi şi cheltuieli cu dobânzile tot mai mari”, a explicat Ilie Bolojan.
El a subliniat că aceste împrumuturi s-au făcut într-o perioadă fără recesiune economică și că, în condițiile turbulențelor globale actuale, România riscă să intre într-un ciclu economic similar celui din criza financiară din 2008-2010.
„Când se cuplează întotdeauna un grad de îndatorare mare, cu dobânzi mari, cu o uşoară recesiune, înseamnă să ne întoarcem în perioada 2008-2010”, a avertizat președintele interimar.
Bolojan a indicat drept semne prevestitoare scăderea semnificativă a volumului schimburilor comerciale în porturile din SUA și instabilitatea relațiilor economice internaționale, mai ales în contextul conflictului comercial dintre SUA și China.
Ilie Bolojan propune trei măsuri urgente pentru reducerea deficitului
Pentru a evita o criză bugetară de proporții, Bolojan a propus un plan de măsuri clare: eliminarea cheltuielilor inutile, aducerea companiilor de stat sub control eficient și creșterea absorbției de fonduri europene.
„Să eliminăm cheltuielile inutile, să aducem instituţiile care au fost scăpate de sub control, companiile de stat, sub un anumit control şi, într-adevăr, să lucrăm sistematic la reducerea cheltuielilor, la absorbţia de bani europeni”, a detaliat Bolojan.
În ceea ce privește Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), președintele interimar a explicat că România trebuie să atragă toate fondurile până în 2027, pentru că nu va exista o prelungire a termenelor la nivel european.
„Pentru că orice modificare la acest program PNRR înseamnă un vot în 27 de ţări, în Parlamente, probabilitatea să se amâne din luna august încolo este foarte scăzută. Deci, ori vă cheltuiţi banii pe care-i aveţi, ori, dacă nu, o să îi pierdeţi”, a precizat el.
Până acum, România a atras doar 9,4 miliarde de euro din totalul de 28,5 miliarde, riscând să piardă o parte importantă din aceste fonduri dacă nu implementează reformele cerute.
Reducerea numărului de parlamentari: Un act de corectitudine față de cetățeni
Bolojan a adus în discuție și reducerea numărului de parlamentari ca o măsură de tăiere a cheltuielilor administrative, idee susținută de rezultatele referendumului din 2009.
„Reducem cheltuielile, dar prima dată le reducem în lumea politică. Eu cred, de exemplu, că reducerea numărului de parlamentari este o chestiune corectă şi cinstită din toate punctele de vedere. În jurul unui număr de 300, pentru că trebuie gândit şi minorităţile să aibă o reprezentare. Nu numărul este problema, dar reducerea se poate face”, a afirmat Bolojan.
Președintele interimar a criticat politicienii care, deși susțin măsuri de austeritate în discuții private, le resping public pentru a nu pierde voturi în perioada electorală.
„Când am avut consultări cu oameni politici sau cu partidele, în interior mi-au spus: Domnul Bolojan, suntem de acord cu asta, dar nu putem spune acum că e în campanie. Şi când au ieşit pe uşă, au spus total diferit de ce au spus înăuntru”, a dezvăluit Ilie Bolojan.
România, cel mai mare deficit din UE
Situația economică a României este una îngrijorătoare și în comparație cu alte state membre ale UE. Potrivit Eurostat, România a înregistrat în 2024 cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, de -9,3%, urmată de Polonia, Franța și Slovacia.
În schimb, țări precum Danemarca, Irlanda, Cipru și Grecia au raportat excedente bugetare, ceea ce accentuează și mai mult gravitatea situației din România.
