Băncile Centrale nu se pot lupta cu șocul creat de criza energetică
„Băncile centrale nu pot lupta cu eficacitate în anularea impactului unui şoc masiv pe latura ofertei, de magnitudinea şi natura celui energetic. Şi totuşi, băncile centrale au de combătut expectaţii inflaţioniste, iar aici demersul devine foarte complicat, fiindcă ele nu pot sugruma inflaţia înaltă după vrere. Băncile centrale trebuie să facă ceva, chiar dacă rezultatele nu pot fi imediate şi spectaculoase.
Persistenţa inflaţiei înalte poate antrena spirala salarii-preţuri, în condiţiile efectelor distribuţionale ample provocate de şocul energetic, al creşterii costului vieţii. Din păcate, nu există un reţetar verificat în lupta contra inflaţiei într-un mediu stagflaţionist. Dezirabil este ca politicile fiscale să nu fie expansioniste când cele monetare se întăresc.; măsurile s-ar bate cap în cap”, a spus, joi după-amiază, Daniel Dăianu.
„De accea, trebuia să fie lămurite condiţii pentru a repune datorii publice pe traiectorii sustenabile, în condiţii de flexibilitate în abordare, de pragmatism. Reforma regulilor fiscale în UE (unde sunt state membre cu datorii publice sunt mult peste 100% din PIB) urmăreşte acest scop. România, deşi are o datorie publică în jur de 50% din PIB, are deficit structural mare (peste 6% din PIB) şi niveluri foarte joase ale veniturilor fiscale/bugetare. De aceea, chestiunea fiscală/bugetară este acută şi la noi”, a explicat el.
Potrivit spuselor sale, datorii publice şi datoriile private au ajuns la niveluri mari în ţări dezvoltate şi în economiile emergente, iar înăsprirea condiţiile monetare (rate de politică monetară în creştere) pun guvernele în faţa unor dileme mari şi a unor alegeri de politică economică dificile.
Din punctul său de vedere, politicile restrictive (politici monetare şi politici fiscale) nu sunt suficiente pentru a duce inflaţia aproape de ţintă într-un timp rezonabil. În prezent, este nevoie de măsuri ţintite pentru a ajuta oferta/producţia de reparare a lanţurilor de producţie, fie ele în curs de regionalizare, pe fondul de-globalizării şi apariției noului Război Rece.
„Altminteri, costul unei dezinflaţii nu lente ar fi insuportabil social şi economic, ar conduce la echilibre extrem de precare, instabile prin definiţie”, a precizat Daniel Dăianu.
România are resurse de energie și pământ bun pentru agricultură
Din aceea, la nivelul Uniunii Europene intervin NGEU (Planul European de Redresare şi Rezilienţă), plus alte măsuri de politică industrială. În cazul României, acest rol îl joacă PNRR-ul, resursele din Cadrul Financiar Multianual (cumulat la circa 80 de miliarde de euro) şi posibile politici industriale. În Statele Unite ale Americii, de exemplu, au fost adoptate deja măsuri clare de politică industrială, dar asemenea măsuri, peste Ocean şi în UE, privesc şi considerente de ordin strategic, geopolitic.
„România are un avantaj comparativ faţă de multe din statele din UE: are resurse de energie şi pământ bun pentru agricultură. Noi nu am ştiut să valorificăm aceste resurse cum trebuie. Dar nu este târziu. În anii ce vin, accesul la energie, materii prime de baza, alimente de bază, vor fi priorităţi strategice pentru guverne; schimbările climatice impun aşa ceva, ca şi intrarea într-un nou război rece, disputele geopolitice.
Socurile de oferta vor persista şi vor influenta dinamica inflaţiei. Se poate aprecia că de foarte mult timp băncile centrale nu au mai avut de înfruntat provocări atât de mari. Vremurile sunt de mare vitregie. Şi nu este corect să fie blamate pentru o inflaţie ce are cauza principal pe latura ofertei”, a explicat președintele Consiliului Fiscal în articolul intitulat „Resurecţia inflaţiei: It’s energy stupid”, publicat joi pe blogul OpiniiBNR.ro.
