„Am inițiat un proiect de hotarâre pentru prelungirea actualului Plan Urbanistic General (PUG) pentru că Primăria condusă de Gabriela Firea nu face absolut nimic pentru a preveni un blocaj major în activitatea urbanistică a Capitalei. Pe 30 decembrie 2018 expiră termenul până la care a fost prelungit Planul Urbanistic General. Concret, dacă nu se ia nicio măsură, începând cu 1 ianuarie 2019 nu se vor mai putea emite certificate de urbanism, autorizații de construire și nu vor mai putea fi aprobate documentații de urbanism în București. Gabriela Firea stă și privește cum Bucureștiul se scufundă”, a declarat Roxana Wring pentru HotNews.ro.
Guvernul a aprobat încă din vara acestui an o ordonanţă de urgenţă care permite primăriilor a căror Planuri Urbanistice Generale expiră anul acesta, adică aproape jumătate din total, să le mai prelungească termenul de valabilitate până în 2023. Primarul General al Bucureştiului, Gabriela Firea, a anunţat în repetate rânduri că va actualiza anul acesta planul vechi de 18 ani, însă arhitecţii sunt sceptici.
Anul acesta expiră circa 48% din totalul Planurilor Urbanistice Generale (PUG) ale ţării, în 2019 alte circa 6%, iar în 2020 încă aproximativ 7%, potrivit informaţiilor obţinute de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP) de la primării. Trebuie precizat că o mare parte din documentaţiile de urbanism au fost realizate înainte de anul 2003, iar legea în vigoare nu mai permitea prelungirea valabilităţii acestora după finalul anului 2018.
Anteriori modificării, legea urbanismului prevede că orice PUG poate fi prelungit o singură dată, dar fără a se depăşi zece ani de la data depăşirii termenului de valabilitate. Iniţiatorii Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului spun că această prevedere este restrictivă, deoarece sunt comune sau oraşe mici care nu necesită actualizări integrale ale Planului Urbanistic General la fiecare zece ani.
Ordonanţa de Urgenţă adoptată de Guvern oferă posibilitatea prelungirii valabilităţii planurilor până în 2023, cu condiţia ca primăria să fi iniţiat procedurile de actualizare înainte de expirarea termenului de valabilitate.
Cazul Bucureştiului
PUG-ul Bucureştiului a fost realizat în anul 2000. În ciuda garanţiilor date de Primăria Generală pentru finalizarea noului PUG, acesta se află tot în prima etapă de elaborare din cele patru, timp în care nu a avut loc nicio consultare publică, se precizează în raportul Ordinului Arhitecţilor Bucureşti pe 2018. „Lipsa de transparenţă a Primăriei Generale denotă o lipsă de respect pentru locuitori, beneficiarii acestui PUG, cumulând 20 de ani de haos imobiliar“, spun arhitecţii.
Deşi se ştia că termenul său de valabilitate este de zece ani, demersurile pentru noul plan urbanistic au început abia în 2012. În ultimii zece ani, numărul de autovehicule din Bucureşti, precum şi volumul de spaţii de birouri şi retail au evoluat exponenţial lăsând cu mult în urmă vechile planuri şi reglementări stabilite în actualul Plan Urbanistic General.
În urmă cu câteva luni, viceprimarul Capitalei, Aurelian Bădulescu, a declarat pentru revista Capital că este exclus un blocaj din cauza planului urbanistic. Bădulescu a reiterat că PUG-ul este o prioritate a administraţiei Firea şi a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, însă spune că este un proces greoi şi de durată, amintind că Barcelona a lucrat 15 ani la planul de urbanism.
„În acest moment, 75% din Planul Urbanistic General este gata şi ne propunem să îl definitivăm până la finalul anului pentru a nu fi nevoie de o nouă prelungire. Ultimele retuşuri ce trebuie aduse sunt foarte importante, deoarece implică înglobarea reţelelor de telecomunicaţii, canalizare, aducţiuni, etc.“, menţiona viceprimarul Bucureştiului.
Bădulescu mai spunea că, în cazul în care actualizarea nu se va realiza la timp, va apela la o nouă amânare, iar primăriile de Sector se vor folosi de Planurile Urbanistice Zonale (PUZ) Coordonatoare, adică un regulament local de urbanism.
