Prognoza meteo pentru următoarele patru săptămâni. Cum va fi vremea până la sfârșitul toamnei?
Între 24 octombrie și 31 octombrie, valorile termice vor fi mai ridicate decât temperaturile specifice pentru această perioadă din an pe întreg teritoriul României. Regimul pluviometric va fi deficitar în toate regiunile țării, mai ales în vest, sud-vest și la munte.
Între 31 octombrie și 7 noiembrie, temperatura medie va fi mai mare decât valorile termice normale pentru începutul lunii noiembrie. Cantitățile de precipitații vor fi deficitare în toate regiunile țării, mai ales în sud-vest.
Între 7 noiembrie și 14 noiembrie, temperaturile medii continuă să fie ridicate pentru această perioadă din an în România. Regimul pluviometric va fi deficitar în cea mai mare parte a țării, mai ales în sud.
Între 14 noiembrie și 21 noiembrie, vremea va mult mai caldă decât ar fi normal la sfârșitul lunii noiembrie. Cantitățile de precipitații estimate pentru această săptămână vor avea o tendință spre deficit, în cea mai mare parte a României.
Cum va fi vremea în această iarnă? ANM a făcut anunțul
Gabriela Băncilă, director în cadrul Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM), a explicat, joi, prefecților la ce să se aștepte de la iarna 2022-2023. Oficialul de la ANM a anunțat că estimările făcute la acest moment indică pentru luna decembrie temperaturi medii care se pot situa peste limitele climatologice. Luna ianuarie ar urma să fie o perioadă normală sau cu o tendinţă de temperatură medie uşor mai ridicată”.
Gabriela Băncilă a explicat prefecților că estimările sezoniere au un grad de realizare de 60%. Ele sunt realizate în baza modelului Centrului European pentru Prognoză de Medie Durată şi prezintă valorile medii estimate în ceea ce priveşte temperatura aerului şi precipitaţiile.
„Ar trebui să fim cu toţii conştienţi ce înseamnă o iarnă normală în România, ce înseamnă o lună ianuarie normală în România, în niciun caz ceea ce s-a înregistrat sau ceea ce s-a semnalat din punct de vedere meteorologic în ultimii ani, şi nu mă refer neapărat la ultimii trei ani, ci cel puţin la ultimii zece ani de zile în care am înregistrat în aproape fiecare an un sezon rece mult mai blând decât ceea ce înseamnă normalul pentru ţara noastră.
Lucrul acesta înseamnă că fenomenele cu o durată scurtă de manifestare, incluzând fenomenele meteorologie extreme, nu pot fi surprinse, nu pot fi prognozate cu ajutorul acestor estimări, cum ar fi, pentru sezonul rece, episoadele cu valuri de frig, episoadele cu viscol sau cu furtuni de zăpadă”, a declarat, joi, Gabriel Băncilă.
„Pentru luna ianuarie, atât temperatura medie a aerului, cât şi cantităţile medii de precipitaţii se pot situa în limite normale. Din nou, raportându-ne la celelalte estimări date publicităţii pentru această lună, semnalul pentru temperatură este mai robust, în sensul că toate modelele converg spre o lună ianuarie normală sau cu o tendinţă de temperatură medie uşor mai ridicată decât ar fi normal, în timp ce pentru zona de precipitaţii semnalul sau estimările sunt destul de împrăştiate: există şi tendinţe pentru cantităţi de precipitaţii normale, dar şi tendinţe pentrui cantităţi de precipitaţii excendentare”, a adăugat el, relatează news.ro.
