Profesorul de economie de la Universitatea din New York Nouriel Roubini, poreclit „Dr. Doom”, datorită înclinației sale către predicții cumplite, a avertizat că băncile centrale și guvernele „pregătesc scena pentru mama crizei datoriilor stagflaționiste în următorii câțiva ani”, transmite The Guardian.

Stagflația este un fenomen economic care se manifestă prin coexistența stagnării economiei, inflației și șomajului. Rezerva Federală și Trezoreria, împreună cu echivalentele lor din întreaga lume, s-au bazat pe politici fiscale și monetare slabe pentru a stimula creșterea economică în ultimul deceniu.

Ei s-au dublat pe această abordare în timpul pandemiei, cheltuind miliarde de dolari pe cecuri de stimulare și achiziții de obligațiuni și menținând ratele dobânzilor aproape de zero. Aceste eforturi au umflat și mai mult prețurile acțiunilor, caselor și altor active și, de asemenea, au încurajat împrumuturile agresive, este de părere Roubini.

Entuziasmul din jurul criptomonedelor, o „exuberanță irațională”

Economistul a catalogat drept „exuberanță irațională” entuziasmul în jurul criptomonedelor.  El se așteaptă ca o cerere imensă să alimenteze inflația, presiunile de aprovizionare precum protecționismul, destrămarea lanțurilor globale de aprovizionare și atacurile cibernetice asupra infrastructurii cheie, ceea ce va duce apoi la creșterea prețurilor.

Mai mult, guvernele au împrumutat sume mari de bani pentru a-și finanța planurile de stimulare și sunt mult mai îndatorate acum decât acum 50 de ani, a spus Roubini.

Vorbind despre entuziasmul din jurul criptomonedelor, Nouriel Roubini se așteaptă ca inflația monetară să fie alimentată de cererea imensă. Ca o consecință, prețurile vor continua să crească. Însă Roubini vede și alte evenimente: din pricina presiunilor privind implementarea unor politici protecționiste, se vor destrăma multe lanțuri de distribuție globale, iar atacurile cibernetice asupra unor elemente-cheie de infrastructură se vor înmulți.

Fiindcă guvernele naționale au împrumutat sume uriașe de bani ca să își finanțeze planurile ambițioase de relansare economică, unele state au devenit azi cu mult mai îndatorate decât erau în urmă cu 50 de ani. Profesorul în economie anticipează că acești guvernanți nesăbuiți vor avea probleme cu gestionarea datoriilor contractate. Dacă piața se prăbușește, băncile nu vor mai putea fi salvate, companiile ar rămâne fără ajutor, iar acordarea de asistență financiară persoanelor nevoiașe se va sista.