Guvernul României a propus prin Ordonanța Trenuleț o serie de măsuri fiscale ce vor afecta în mod grav întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri). De asemenea, aceste modificări vor duce la falimente în lanț și pierderea a zeci de mii de locuri de muncă.
Organizațiile de profil, inclusiv CNIPMMR, au subliniat că măsurile nu doar că vor pune o presiune financiară considerabilă pe antreprenori, dar vor afecta grav și stabilitatea pieței muncii.
Ordonanța trenuleț: un dezastru pentru IMM-uri
Potrivit oficialilor IMM România, Ordonanța Trenuleț prevede măsuri fiscale extrem de dăunătoare pentru sectorul IMM-urilor.
În loc să se axeze pe reducerea cheltuielilor publice, Guvernul propune noi taxe și impozite.
“În loc de a reduce drastic cheltuielile publice, guvernul apelează din nou la soluția taxării suplimentare a celor care au dus și până acum greul susținerii financiare, prin taxe și impozite, a unui aparat administrativ supradimensionat și ineficient, atât la nivel central cât și la nivel local”, spun reprezentanții IMM-urilor.
Aceștia susțin că măsurile, precum reducerea pragului de impozitare pentru microîntreprinderi și creșterea impozitului pe dividende, vor adânci criza și vor forța multe afaceri să închidă sau să reducă personalul.
Impactul drastic asupra mediului de afaceri
Măsurile fiscale propuse sunt considerate extrem de agresive și riscă să destabilizeze complet sectorul IMM-urilor. Reducerea pragului de impozitare pentru microîntreprinderi va aduce modificări majore, iar impactul acestora se va resimți încă din 2025.
“Solicităm imperativ guvernului să elimine din proiectul de Ordonanță de Urgență toate masurile care au impact asupra mediului de afaceri, inclusiv reducerea pragului la microîntreprinderi, creșterea impozitului pe dividende și eliminarea facilităților fiscale din anumite domenii.
Acestea trebuie discutate și agreate mai întâi cu mediul de afaceri și implementate doar în urma unor studii de impact, care să permită antreprenorilor să-și ajusteze afacerile corespunzător, pentru beneficiul economiei românești”, adaugă oficialii IMM România.
De asemenea, ei subliniază că nu există niciun fel de consultare prealabilă cu antreprenorii, iar măsurile sunt propuse la doar trei zile înainte de implementare, lăsându-i pe aceștia fără timp suficient pentru a se adapta.
Lipsa de transparență și promisiunile înșelătoare ale Guvernului
IMM România acuză Guvernul de lipsă de transparență și de încălcarea promisiunilor făcute anterior.
“Este inacceptabil faptul că, în repetate rânduri, guvernul a asigurat cetățenii și mediul de afaceri că nu va introduce creșteri de taxe și impozite, promisiuni care acum se dovedesc a fi neadevărate. Această lipsă de onestitate afectează grav întreaga relație dintre autorități și mediul de afaceri.
Înțelegem nevoia de a reduce drastic deficitul bugetar, dar măsurile guvernamentale ar trebui să se concentreze în principal pe măsuri de reducere a cheltuielilor publice, nu pe impunerea unei poveri fiscale suplimentare pe cei care au dus și până acum greul creșterii economiei românești. Orice măsură de creștere a impozitării mediului de afaceri trebuie să vină în contrapartidă cu măsuri de reducere a cheltuielilor bugetare”, spun reprezentanții antreprenorilor.
Aceștia consideră că acest comportament al autorităților afectează grav relația dintre guvern și mediul de afaceri din România.
Măsuri economice fără studii de impact
Măsurile fiscale propuse, care vizează atât microîntreprinderile, cât și alte sectoare economice, vor avea un impact negativ imediat asupra pieței muncii și economiei în ansamblu.
“Mai mult decât atât, măsurile de reducere a pragului de taxare pentru microîntreprinderi la 250.000 euro din 2025 și la 100.000 euro din 2026, precum si creșterea impozitului pe dividende de la 8% la 10%, sunt propuse a fi luate cu doar 3 zile înainte de implementare, în profund dispreț pentru prevederile legale legate de predictibilitatea și stabilitatea mediului de afaceri.
Efectul acestor măsuri este cu atât mai devastator, cu cât nu lasă timp efectiv de calcule, modificări ale prețurilor, optimizare a costurilor și schimbări de strategii pentru antreprenori. Pentru mulți dintre aceștia, noile prevederi înseamnă nici mai mult nici mai puțin decât închiderea afacerilor sau reducerea personalului, un cadou otrăvit de sărbători”, afirmă reprezentanții IMM România.
Aceștia solicită guvernului să elimine măsurile propuse prin Ordonanța Trenuleț, până când vor fi realizate studii de impact care să permită antreprenorilor să își ajusteze afacerea în mod corespunzător.
Măsuri de înghețare a veniturilor și impozite suplimentare
Ordonanța Trenuleț include măsuri drastice de înghețare a veniturilor și creștere a impozitelor, printre care înghețarea pensiilor și salariilor bugetarilor, precum și înghețarea ajutoarelor sociale.
De asemenea, veniturile demnitarilor, alocațiile pentru copii și indemnizațiile de hrană pentru bugetari vor rămâne la nivelul din noiembrie 2024.
Măsurile care vizează reducerea cheltuielilor bugetare sunt implementate cu scopul de a face economii, dar și pentru a finanța noile impozite ce vor fi aplicate asupra microîntreprinderilor și altor sectoare economice.
Impozite suplimentare și măsuri de austeritate pentru IMM-uri
Printre măsurile cele mai controversate se numără creșterea impozitului pe dividende și reducerea pragului de venituri pentru microîntreprinderi.
De asemenea, impozitul pe construcții, cunoscut și sub denumirea de „taxa pe stâlp”, va fi reinstaurat, aplicându-se unei cote de 1,5% asupra valorii construcțiilor.
Toate aceste măsuri vor avea un impact semnificativ asupra mediului de afaceri, în special pentru IMM-urile care nu vor putea face față creșterii cheltuielilor și impozitelor suplimentare.
Impactul asupra sectorului public și al angajaților
Ordonanța Trenuleț va afecta nu doar IMM-urile, ci și sectorul public. Angajații din sectorul public nu vor mai beneficia de vouchere de vacanță, iar unele beneficii, precum transportul în concediu, vor fi eliminate.
De asemenea, bugetarii vor fi obligați să își compenseze orele suplimentare cu zile libere și nu vor mai primi prime și bonusuri.
Aceste măsuri afectează în mod direct nivelul de trai al angajaților din sectorul public, în timp ce guvernul încearcă să reducă cheltuielile bugetare.
