Problemele economiei germane și impactul asupra României
Germania, cea mai mare economie a Europei, traversează o perioadă de criză economică majoră, iar efectele se resimt deja în întreaga Uniune Europeană, inclusiv în România.
În primele luni ale anului 2024, economia germană a intrat oficial în recesiune, o evoluție ce a fost anticipată încă din 2023 pe fondul prețurilor mari la energie și al scăderii cererii industriale.
Cauzele crizei economice din Germania
Una dintre cauzele majore ale problemelor economice ale Germaniei este renunțarea la energia nucleară, o decizie influențată de presiunile ecologiștilor. Germania a optat pentru o politică energetică care a exclus energia nucleară, bazându-se aproape exclusiv pe gazul rusesc, o decizie care s-a dovedit dezastruoasă după încetarea livrărilor din Rusia.
Sistemele de energie regenerabilă, cum ar fi parcurile eoliene și fotovoltaicele, nu au reușit să suplinească pierderile din aprovizionarea cu gaze, ceea ce a dus la o criză energetică severă.
Această criză a contribuit la scăderea producției industriale și la un consum slab în Germania, două factori care au împiedicat o relansare economică. Consecințele sunt evidente în sectoare cheie precum industria auto, unde companii precum Volkswagen și Bosch au anunțat disponibilizări și restructurări.
Impactul asupra României
Economia României este puternic dependentă de Germania și alte state din Uniunea Europeană, cum ar fi Franța și Italia, principalii săi parteneri comerciali. Conform analistului economic Adrian Negrescu, criza din Germania afectează deja România, unde industria auto, un sector vital, începe să resimtă lipsa comenzilor externe.
„Norii negri vin și spre noi. Iar noi suntem dependenți de relațiile comerciale cu Germania, cu Franța, cu Italia, principalii noștri parteneri. Dacă ei vor intra în criză, din păcate criza asta se va simți serios și la noi. Și așa avem o economie care în momentul de față funcționează cu frâna de mână trasă, avem o creștere economică nici în marja de eroare, aș spune, de numai 0,1% după trimestrul 2, raportat la trimestrul 1”, a declarat Negrescu, potrivit Adevărul.
El avertizează că o eventuală creștere a taxelor în 2025 ar putea condamna economia României la recesiune, făcând-o și mai vulnerabilă în fața problemelor economice ale partenerilor săi comerciali.
Provocările economiei românești
Profesorul Cristian Păun atrage atenția că România se confruntă cu riscuri economice interne semnificative, cum ar fi deficitul bugetar excesiv, inflația mare și dobânzile ridicate. Întârzierile în reforme esențiale, precum cea administrativ-teritorială și reforma sistemului de pensii, sporesc vulnerabilitățile economiei românești în contextul crizei din Europa.
Pe lângă influența Germaniei, și criza economică din Marea Britanie, un alt partener comercial important al României, poate avea consecințe negative asupra exporturilor românești, reducând cererea de produse și afectând PIB-ul.
„Criza e cât se poate de reală și cât se poate de periculoasă pentru o economie ca cea de la noi, puternic dependentă de economiile din vest, mai ales Germania, Franța și Italia, iar pe partea de exporturi Marea Britanie, chiar dacă nu e în UE. Doar intrarea confirmată în recesiune a Marii Britanii poate rade instant câteva miliarde din exporturile românești (mașini, utilaje, echipamente electrice) și poate prăbuși PIB-ul cu 1-2% doar din comerțul exterior”, spune profesorul.
România are însă și oportunități
Deși contextul economic este plin de provocări, România are și oportunități pe care ar putea să le exploateze pentru a reduce impactul negativ al crizei. Profesorul Păun subliniază importanța resurselor energetice din Marea Neagră și potențialul agriculturii românești, care este încă subexploatat.
De asemenea, relocările de producție din China și Rusia ar putea aduce oportunități de creștere pentru companiile românești, dacă autoritățile vor acționa inteligent și proactiv.
„Oportunități sunt și ele și sunt importante: încă facem parte din Uniunea Europeană care are în spate libertăți fundamentale și o piață comună demnă de toată atenția noastră, gazele de la Marea Neagră cu două sectoare legate de acest proiect important – energie și petrochimie.
Avem o agricultură încă exploatată sub potențial, avem oportunități derivate din relocările la nivel global, dinspre China și Rusia, și derivate din schimbările în lanțurile globale de producție și aprovizionare. Dacă suntem suficient de proactivi și inteligenți, vom putea obține multă prosperitate din toate acestea”, încheie profesorul Cristian Păun.
