Consilierul guvernatorului BNR, Adrian Vasilescu, a vorbit, marți la RFI, despre fenomenul inflaționist din România. Acesta a avansat un avertisment sumbru și spune că trebuie stopată creșterea inflației rapid, ori vor fi urmări grave în economie.
Consilierul guvernatorului BNR, Adrian Vasilescu, a venit marți cu o serie de previziuni sumbre în privința inflației din România. Acesta a arătat că 80% din inflația actuală este cauzată de inflația mondială care are la bază criza energetică așa că, pe plan intern, prea multe lucruri nu pot fi făcute. Printre cele care pot fi făcute însă, se numără măsurile de sprijin pentru populație și introducerea de reguli pe piața energiei în așa fel încât consumatorii „să nu mai fie la cheremul producătorilor”.
„Suntem sub un șoc inflaționist puternic determinat de un șoc al scumpirii electricității, gazelor naturale, combustibililor. Acest șoc trebuie oprit”, spune consilierul guvernatorului BNR, Adrian Vasilescu.
Statul a câștigat cel mai mult din această criză
El arată însă spre profiturile uriașe făcute inclusiv de producătorii al căror acționar majoritar este statul, „stat care și-a luat partea din profituri”. Rata anuală a inflaţiei în luna ianuarie 2022, comparativ cu luna ianuarie 2021, a crescut la 8,4%, arată datele publicate luni de Institutul Naţional de Statistică (INS). Tarifele la gaze naturale s-au majorat cu 60,9%, în timp ce la energia termică au crescut cu 21,5%. Alte creşteri semnificative de preţ au fost înregistrate la servicii poştale, de 22,5%, iar dintre alimente cele mai mari scumpiri au fost la ulei (25,7%), cartofi (25,6%), mălai (17%), zahăr (11%).
De unde a venit de fapt inflația?
Consilierul guvernatorului BNR, Adrian Vasilescu, explică la RFI că principala componentă a inflației, 80%, este inflația mondială care are la bază criza energetică. „Foarte multe lucruri nu sunt de făcut pe plan intern pentru inflația din prezent. Ar trebui să vedem care sunt problemele noastre pentru restul de 20%”. Adrian Vasilescu acuză bâlbâiala din liberalizarea pieței la energie și precizează că în această piață e nevoie de „reguli, nu reglementare”.
„Acest raport asupra inflației pentru ianuarie 2022 arată că inflația nu este în definiție. Definiția inflației este limpede: creștere generalizată a prețurilor de consum. Ori noi avem o inflație cu câteva lebede negre sau lebede gri: pâinea cu 10%, cartofii și uleiul cu 25%, asta în prețul alimentelor. Dincoace, la mărfuri nealimentare, și aici sunt mii de prețuri, dar practic 5 mărfuri dau această anvergură a inflației și anume combustibilii, tutunul/țigările, energia electrică, gazele, energia termică. Creșterea la gaze e de 60%”.
Adrian Vasilescu amintește că măsurile de plafonare și compensare ale prețurilor la energie și gaze vor expira la 31 martie.
„După 31 martie vine 1 aprilie, luna cu Paștele. După luna cu Paștele vin alte luni în care șocul acest energetic va produce efecte puternice pentru economie și pentru populație. Trebuie să înțelegem că această criză energetică care este producătoare de inflație se aliniază unui proces pe termen lung până în 2030, 2040, 2050 privind tranziția energetică. Lumea toată a intrat în tranziție energetică, iar toate vocile importante de pe planetă care fac analize spun că baza măsurilor care vor fi luate în acest parcurs al tranziției energetice sunt investițiile.
(…) Mai sunt câteva luni în care pot fi luate măsuri pentru protejarea populației în așa fel încât să avem un parcurs de câteva luni, 6 luni după ce va expira la 31 martie această decizie de plafonare și compensare, un proces pentru a pregăti România să intre în ritmul normal al tranziției energetice. În acest proces trebuie câștigată populația. Nu poate fi populația lăsată la cheremul producătorilor de energie. Piața trebuie organizată. Organizarea se face cu reguli. În cer zboară avioanele, nu zboară alandala, zboară pe culoare de zbor”, a ma spus acesta.