În ultimii trei ani, vremea planetei a fost dominată de un ciclu natural, numit La Niña, fenomen oceanic care are ca rezultat temperaturi sub medie la suprafața mării, în Oceanul Pacific și de est, și temperaturi medii, mai scăzute, la nivel mondial.
Meteorologii prevăd însă că, undeva între vara lui 2023 și sfârșitul anului, fenomenul opus lui La Niña, El Niño, va prelua controlul. Această schimbare majoră ar putea avea implicații semnificative pentru sănătatea umană, în special pentru răspândirea bolilor, potrivit The Grist.
El Niño va duce la creșterea temperaturilor și va face ca precipitațiile să fie mai volatile. La rândul lor, acestea ar putea contribui la răspândirea țânțarilor purtători de agenți patogeni, bacteriilor și algelor toxice. Este doar un scenariul al modurilor în care schimbările climatice vor influența răspândirea bolilor infecțioase, arată publicația.
Ar putea duce la apariția și răspândirea mai multor țânțari purtători de agenți patogeni, bacterii și a algelor toxice
„Concluzia este că există numeroase efecte diferite asupra sănătății care ar putea apărea în contextul unui El Niño”, a declarat Neil Vora, medic al organizației non-profit Conservation International, pentru Grist.
„Asta înseamnă că trebuie să monitorizăm situația îndeaproape și să ne pregătim”, susține el.
Fenomenul meteorologic ar putea duce la apariția și răspândirea mai multor țânțari purtători de agenți patogeni, bacterii și a algelor toxice. Ca și în cazul fenomenului La Niña, efectele unui El Niño se extind cu mult dincolo de o zonă de căldură peste medie în Pacific. Regiunile uscate ale lumii – cum ar fi Chile, Peru, Mexic și sud-vestul SUA – se confruntă frecvent cu ploaie și zăpadă.
Alte părți ale lumii, inclusiv nord-estul SUA, Amazonul și regiunile tropicale din sud-estul Asiei nu au parte de multă ploaie într-un an El Niño. Planeta ar putea deveni, temporar, cu 1,5 grade Celsius (2,7 grade Fahrenheit) mai caldă, în medie, decât în epoca preindustrială – un prag pe care oamenii de știință l-au anticipat de mult timp și care marchează diferența dintre un mediu care poate fi tolerat de organismul uman și unul care provoacă suferințe umane intense.
El Niño duce la creșterea cazurilor de malarie și dengue
Aceste tipare sunt un avantaj pentru anumite boli transmise de vectori – definite ca infecții transmise de un organism (de obicei un artropod, o categorie care include insecte și arahnide). Regiunile lumii care vor experimenta anotimpuri umede, pe perioade mai lungi, din cauza El Niño, dintre care multe sunt la tropice, ar putea înregistra o creștere a bolilor transmise de țânțari, potrivit cercetătoarei Victoria Keener, de la Centrul Est-Vest din Honolulu. Hawaii și un co-autoare a unei evaluări naționale a climei din SUA.
„El Niño va însemna un sezon de reproducere mai lung pentru o mulțime de vectori și cu un potențial crescut al malariei în mare parte din lume”, explică ea.
Un studiu din 2003 privind legătura dintre El Niño și bolile infecțioase a arătat creșteri ale incidenței cazurilor de malarie de-a lungul coastelor Venezuelei și Braziliei în timpul și după anii care au stat sub semnul El Niño. Studiul a analizat zeci de cicluri între El Niño, La Niña și faza „neutră” a ciclului, care, luate împreună, sunt cunoscute sub numele de ”El Niño-Oscilația Sudică” sau ENSO.
Cercetătorii, care au analizat date ce datează din 1899, au descoperit o creștere a cazurilor de malarie, în timpul sau după El Niño, în Columbia, India, Pakistan și Peru. De asemenea, cazurile de dengue, o altă boală transmisă de țânțari, au crescut în zeci de insule din Pacific.
Aceste țări sunt cele mai expuse riscului
Modul în care El Niño afectează țânțarii și bolile pe care aceștia le transmit este complex și adesea dificil de calculat cu precizie, a spus Christopher Barker, profesor asociat la Departamentul de Patologie, Microbiologie și Imunologie al Școlii de Medicină Veterinară din UC Davis. Țânțarii se reproduc în condiții calde și umede.
Dar prea multă apă sub formă de ploi inundabile poate spăla larvele de țânțari și, în cele din urmă, poate contribui la scăderea populațiilor de țânțari. Pe măsură ce planeta se transformă într-un an El Niño, Barker crede că zonele care trebuie analizate îndeaproape sunt cele în care ploile moderate sau abundente sunt urmate de luni uscate și toride. Țări precum India și Pakistan sunt cele mai expuse riscului.
La fel și California. După ani de secetă, furtunile recente din Statele Unite au provocat inundații și condiții mai răcoroase decât cele normale. Dacă asta va duce la o vară mai caldă decât în mod normal, „se pot crea condiții pentru virusul West Nile”, susține Barker, amintind că această boală transmisă de țânțari devine din ce în ce mai răspândită în SUA.