Scăderea în termeni reali a Produsului Intern Brut în ultimul trimestru al anului trecut faţă de trimestrul anterior de 0,2% este o veste proastă mascată de o veste bună, creşterea de 2,5% pentru tot anul trecut. Pregătiţi-vă de venirea primăverii şi de îngheţul economiei.
Tehnic, dacă două trimestre consecutiv o economie înregistrează scăderi faţă de perioada anterioară, înseamnă că ţara a intrat în recesiune. S-ar putea întâmpla chiar primăvara asta, cu consecinţe dure asupra întregii evoluţii anuale a economiei româneşti.
În primul rând, perspectivele sunt proaste pentru că nu există practic veşti bune din niciun domeniu. Anul trecut în primul trimestru, de exemplu, creşterea de 0,7% pe datele ajustate pe sezonalitate s-a datorat în mare măsură creşterii sectorului industrial (3%) şi avansului exporturilor (10,6%). Nu uitaţi că Nokia încă era la Cluj, iar occidentalii se dădeau în vânt după Dustere. Ceva, ceva se mişcă şi anul acesta, sectorul producţiei de autovehicole anunţând o majorare a producţiei de 4,6% în luna ianuarie, dar cam atât.
De cealaltă parte, semnale negative sunt cu duiumul. Deja asociaţiile transportatorilor se plâng că din cauza vremii pierderile companiilor ating câteva milioane de euro pe zi. Cumulat, spun transportatorii, efectele viscolului s-ar traduce într-un neplăcut -0,1% din PIB. Dacă transportatorii zac blocaţi în troiene, producţia stagnează pentru că nu se poate aproviziona cu materie primă şi scad exporturile. Se mai adaugă câteva zecimale la minusul economiei. Tradiţional, consumul este slab în primele luni ale anului şi, luând iarăşi troienele în calcul, este aproape sigur că se va simţi o scădere şi în debutul lui 2012. Investiţiile private şi publice sunt şi acestea la pământ, despre investiţii străine aproape că nu se vorbeşte, pentru că lipsesc cu desăvârşire, iar activitatea de creditare începe să devină un business colateral pentru băncile locale. În sfârşit, ultimul semn este poate şi cel mai clar. Autorităţile îşi puneau mari speranţe că fondurile europene vor contribui decisiv anul acesta la consolidarea economiei, estimând o absorbţie anuală de 6 miliarde de euro. Deocamdată, în luna ianuarie nu a fost atras niciun euro din finanţări. Una peste alta, încă o scădere trimestrială, deci o recesiune, este mai mult posibilă, decât improbabilă. Într-un mod complet nefericit, iarna grea din ultimele săptămâni va lovi direct în PIB, completând efectele negative ale problemelor zonei euro asupra României şi întârzierile din administraţia guvernamentală specifice primenirii cabinetului. Mai mult, după o noianul de probleme cauzate de ger şi viscol, dacă temperatura creşte rapid, un sfert din România va ajunge sub ape şi tot raţionamentul de mai sus se va repeta înlocuind “ninsoare” cu “inundaţii” şi adăugând şi devastarea producţiei agricole.
Dacă-mi este permisă licenţa, soarta economiei româneşti este mai degrabă în mâinile Patriarhiei decât în cele ale noului Guvern, iar asta este tragic.