România se confruntă cu o stagnare economică severă în trimestrul al treilea din 2024, datele recente indicând o scădere de 0,2% a PIB-ului ajustat sezonier față de aceeași perioadă a anului trecut, potrivit Institutului Național de Statistică (INS).
Economia din România se confruntă cu o stagnare severă în trimestrul al treilea din 2024, datele recente indicând o scădere de 0,2% a PIB-ului ajustat sezonier față de aceeași perioadă a anului trecut, potrivit Institutului Național de Statistică (INS).
Economia din România se confruntă cu o stagnare severă
În acest context, economiștii atrag atenția asupra pericolului iminent de recesiune, punând în lumină cauzele și riscurile cu care economia românească ar putea intra în noul an.
Profesorul universitar Cristian Păun, de la ASE București, a oferit mai multe explicații. Specialistul a subliniat trei factori majori care contribuie la stagnarea economică actuală:
- Scăderea producției industriale. Comenzile din industrie sunt în scădere, în special din cauza problemelor economice din Germania și Franța, care au dus la o reducere a cererii externe;
- Absorbția redusă a fondurilor europene. În ciuda lansării noii programări bugetare europene în 2021 și a PNRR-ului, România nu a reușit să atragă sumele necesare pentru dezvoltare. Întârzierile și îndeplinirea insuficientă a condițiilor impuse de Uniunea Europeană au afectat grav fluxul de fonduri;
- Impactul secetei asupra agriculturii. Agricultura a suferit pierderi semnificative din cauza secetei, iar acest sector, care reprezintă o componentă esențială a PIB-ului, și-a diminuat puternic contribuția.
Profesorul de economie a subliniat apoi că nota de plată nu este dezbătută în momentul de faţă, înainte de alegeri, astfel încât oamenii să fie informaţi şi să fie avertizaţi de ceea ce o să urmeze în perioada următoare.
„Din păcate, ea nu este dezbătută în momentul de faţă, înainte de alegeri, astfel încât oamenii să fie informaţi şi să fie avertizaţi de ceea ce o să urmeze în perioada următoare. Politicienii evită sistematic să discute soluţiile şi să discute ceea ce se va întâmpla din luna ianuarie. Cu siguranţă, la cum arată aceste cifre, care vin dinspre INS – şi care erau previzibile, lucrurile nu pot fi deloc dătătoare de speranţă sau foarte optimiste. Vom vedea ce soluţie va alege în final Guvernul. Sper ca această soluţie să nu fie calea uşoară care înseamnă creştea taxelor, creştere de TVA, foarte probabil, pentru că efectele vor fi adverse şi, în niciun caz, nu vom ajunge la prosperitate într-o astfel de situaţie. Oricum nu va fi uşor pentru Guvernul care va veni să administreze această situaţie complicată, care nu lasă foarte mult spaţiu de manevră pentru următoarea perioadă”, a spus profesorul de economie.
În plus, consultantul economic Adrian Negrescu a avertizat asupra efectelor inflației persistente și ale scăderii puterii de cumpărare, care, pe fondul prețurilor ridicate la energie și carburanți, conduc la o diminuare a consumului intern.
Majorarea taxelor, precum TVA, ar putea agrava situația economică și ar împovăra mediul de afaceri
În contextul deficitului bugetar, există riscul ca autoritățile să ia în considerare creșterea taxelor pentru a acoperi deficitul excesiv. Însă profesorul Păun avertizează că majorarea taxelor, precum TVA, ar putea agrava situația economică și ar împovăra mediul de afaceri, reducând competitivitatea acestuia. În opinia sa, România trebuie să renunțe la modelul bazat pe cerere stimulată de deficit și datorii și să se concentreze pe un model orientat spre producție și investiții.
Consultantul Adrian Negrescu a subliniat că o cale de ieșire din stagnare ar putea fi reducerea taxelor pe muncă, pentru a lăsa mai mulți bani în buzunarele oamenilor și a stimula consumul intern.
Totodată, România ar trebui să eficientizeze colectarea taxelor și să accelereze absorbția fondurilor europene pentru a sprijini investițiile necesare creșterii economice. Negrescu avertizează că dacă România va opta pentru creșterea taxelor într-un mediu economic instabil, țara riscă să alunece într-o recesiune profundă, cu efecte nefaste asupra mediului privat și a nivelului de trai.