„În 2017, țițeiul va căuta să capitalizeze și mai mult bazându-se pe perspectiva că piața se va reechilibra în sfârșit, pe măsură ce oferta scade pentru a se adecva cererii”.

„Luând în considerare toate aspectele, din punctul nostru de vedere prețul mediu al țițeiului Brent va crește la 54$/baril în 2017 de la 45$/baril în 2016”.

Indicele Bloomberg al mărfurilor a trecut la profit în 2016 pentru prima dată în șase ani. Reprezentând performanța mărfurilor importante, cu o treime la energie, metale și agricultură, câștigurile au fost concentrate în domeniul metalelor industriale și al energiei.

Există câteva obstacole ce trebuie îndepărtate cu succes pentru ca această performanță să se continue și în 2017. Donald Trump va deveni președintele SUA pe 20 ianuarie, iar piața va fi cu ochii pe el și pe planurile sale de a revitaliza creșterea SUA. Deși Trump ar putea avea succes în prezentarea unor politici care să ajute creșterea, riscul unui război comercial, mai ales cu China, comportă riscul de a afecta creșterea mondială și cererea pentru mărfuri.

Când vine vorba de a evalua perspectiva pentru cererea de mărfuri, China va primi multă atenție, ca de obicei. Lupta din ce în ce mai intensă împotriva poluării, care părea să fi ieșit de sub control în decembrie trecut în partea de nord a Chinei, în combinație cu temeri legate de valută și de lichidități poate reduce creșterea și, ulterior, creșterea cererii, mai ales pentru metale industriale.

Sectorul energetic va fi subiectul unei atenții împărțite. Piața americană de gaze naturale va fi determinată de severitatea iernii din SUA și de cererea ulterioară pentru gaz. Piața petrolului, între timp, se va concentra pe capacitatea producătorilor Opec și non-Opec să livreze reducerile de producție promise în timp ce țin sub observație și nivelurile de producție din țările ce nu sunt cuprinse în acordul din noiembrie, mai ales Libia, Nigeria și SUA.

Cel mai mare pericol pentru petrol în primul trimestru vine dintr-o posibilă lichidare long ca urmare a creșterii rapide a pariurilor futures optimiste la un record pe parcursul lunii decembrie.

În 2017, țițeiul va căuta să capitalizeze și mai mult bazându-se pe perspectiva că piața se va reechilibra în sfârșit, pe măsură ce oferta scade pentru a se adecva cererii. Aceasta se bazează pe presupunerea că producătorii Opec și non-Opec vor îndeplini reducerile promise și necesare pentru a echilibra piața.

Nimic nu e simplu, mai ales când e vorba de piața petrolului. Deși în primul trimestru din 2017 cel mai probabil țițeiul Brent va rămâne peste 50$/baril, piața își va îndrepta atenția din ce în ce mai mult către îndeplinirea reducerilor de producție.

Având în vedere istoria negativă a Opec în ce privește respectarea țintelor sale de producție declarate, posibilitatea creșterii producției în Libia sau Nigeria și reacția colectivă probabilă a producătorilor americani de uleiuri din șisturi bituminoase, e posibil ca traiectoria ascendentă a minimelor mai ridicate și a vârfurilor să aibă parte de provocări în câteva situații.

Acest lucru s-ar putea întâmpla chiar în primul trimestru, luând în considerare doar poziția long combinată de aproape 900 milioane barili pentru țițeiurile WTI și Brent. O poziție cu o asemenea dimensiune record necesită menținerea unei volatilități scăzute și a conformității. Orice eșec a oricăreia dintre cele două cerințe ar putea declanșa o scădere rapidă în care petrolul s-ar putea prăbuși cu 5 până la 10$.

Ne așteptăm, totuși, ca atât producătorii Opec, cât și cei non-Opec să reducă producția, dar nu cu sumele convenite. Acest lucru probabil va întârzia procesul de reechilibrare, creând așadar riscul de corecții ale prețului pe parcursul anului.

Evenimente din afara pieței vor juca, de asemenea, diferite roluri în stabilirea prețului petrolului. Donald Trump a câștigat alegerile prezidențiale din SUA cu un program care promitea tăieri de impozite și creșterea cheltuielilor în infrastructură pentru a stimula economia. Aceste promisiuni au dus până acum la un dolar mai puternic și a declanșat o rotație importantă a obligațiunilor, pe măsură ce riscurile de inflație în SUA au fost reevaluate.

Riscul protecționismului, un dolar mai puternic și costul mai mare de finanțare ar putea să însemne probleme pentru unele economii din piețe emergente, influențând astfel cererea de petrol. Peste toate acestea vine riscul reintroducerii sancțiunilor împotriva Iranului, deci piața petrolului va oferi, probabil, încă un an de evenimente importante în piață.

Luând în considerare toate aspectele, din punctul nostru de vedere prețul mediu al țițeiului Brent va crește la 54$/baril în 2017 de la 45$/baril în 2016. Cel mai mare preț al anului (în jur de 60$) se va observa, probabil, pe parcursul celui de-al doilea trimestru, după care producția SUA în creștere și neprelungirea reducerilor producției Opec vor duce piața la stabilirea unui interval.

Aurul s-a întors la profit în 2016 pentru prima dată în patru ani. Dar, pentru că anul este împărțit în mod clar în două jumătăți, perspectiva de la începutul lui 2017 este o copie a sentimentului negativ față de metalele prețioase observat la începutului lui 2016.

Promisiunile viitoarei administrații SUA pentru politici care să ajute creșterea au declanșat o rotație importantă a obligațiunilor către acțiuni în timpul ultimului trimestru din 2016. Perspectiva câtorva creșteri ale dobânzii din partea Rezervei Federale combinată cu creșterea randamentelor obligațiunilor, dolarul mai puternic și prețurile mai mari ale acțiunilor, toate acestea au ajutat la schimbarea perspectivei pentru aur și a determinat un exod masiv din investițiile de „hârtie”.

Fondurile speculative au redus o poziție long record în futures pentru aur cu 85%, în timp ce investitorii în produse tranzacționate la bursă au scos 225 de tone din cele 600 ce au fost cumpărate în timpul primelor 10 luni ale lui 2016.

Traiectoria dolarului, mai ales față de EUR și JPY, rămâne neclară, dar luând în considerare posibilitatea de creștere a dolarului, prognozăm turbulențe viitoare limitate din această creștere. În timp ce așteptăm să vedem dacă speranțele vor fi înlocuite de acțiune de către noua administrație SUA, creșterea rapidă a randamentelor obligațiunilor ca urmare a alegerilor prezidențiale americane din noiembrie își va fi urmat cursul. Combinarea acesteia cu prognozele unei inflații în creștere ar putea duce la randamente reale relativ atenuate.

Corelația inversă strânsă dintre aur și dolar și randamentele reale SUA a creat multe turbulențe în ultimele luni ale lui 2016.

Deși președinția lui Trump a fost inițial percepută ca fiind negativă pentru metalele de investiții, noi preconizăm câteva viitoare riscuri ce ar putea schimba această impresie. Ascensiunea votului populist, ce ne-a adus Brexit și victoria lui Trump, va crește nesiguranța înaintea alegerilor cheie din Germania, Franța și Olanda. În SUA, riscul unui război comercial, mai ales cu China, și o politică externă dusă pe Twitter ar putea crea cerere pentru active sigure.

Eșecul aurului de a întrerupe tendința descendentă din 2011 în câteva ocazii anul trecut fac ca metalul să fie în căutare de sprijin. A găsit susținere la 1,125$/uncie după corecția de 76,4% adusă de redresarea din perioada decembrie 2015 – iulie 2016. Aurul ar putea fi provocat la începutul lui 2017, dar pe măsură ce unii dintre cei mai negativi factori încep să se atenueze, este posibilă stabilirea unei baze în primul trimestru.

În T1, aurul este țintuit în intervalul 1,100$ – 1,200$/uncie, cu o prognoză de final de an la 1,325$/uncie.

Metalele industriale au condus redresarea mărfurilor la finalul lui 2016 pe baza cererii puternice din China și a speranțelor de după victoria lui Trump pentru o creștere mai mare în SUA și o cerere ulterioară mai mare. Fiind tranzacționat lateral timp de peste un an, cuprul a sărit cu aproape 15% în noiembrie și decembrie. Alegerea lui Trump și promisiunea de a stimula cheltuielile în infrastructură au ajutat foarte mult la declanșarea unei creșteri importante a cererii speculative pe piețele la termen din New York, Londra și Shanghai.

Din punct de vedere fundamental, preconizăm un an în care creșterea ofertei va fi cel mai probabil atenuată, ceea ce face ca piața să fie susținută atâta vreme cât China își menține cererea încă puternică pentru cupru. Însă acest lucru s-ar putea schimba după ce, în decembrie trecut, China a dat semne că ar putea permite o creștere mai slabă pentru a-și repune finanțele sub control.

Este improbabil ca Trump să aducă o stimulare a cererii îndeajuns de puternică pentru a justifica creșterea recentă a prețurilor cuprului. Chiar dacă promisiunea sa legată de infrastructură se îndeplinește, e posibil să nu se materializeze înaintea următorului an financiar din SUA care începe pe 1 octombrie și atunci ar fi răspândită pe câțiva ani. La acestea se adaugă riscul pentru cererea din piețele emergente la pericolul războaielor comerciale și protecționismului, așa încât vedem o creștere limitată a cuprului peste vârful din 2016 la 2,75$/lb la cuprul superior, și vedem un risc de corecție înapoi către 2,25$/lb.