În primul rând, Cristian Socol a subliniat că pachetul de consolidare bugetară nu aduce inovații semnificative. El a menționat că măsurile sunt, în mare parte, conforme cu angajamentele prevăzute în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și Planul Bugetar Structural, în timp ce propunerile fiscale reflectă politicile recomandate de Banca Mondială.
De asemenea, Socol a evidențiat cerințele stricte ale Comisiei Europene privind reducerea pragului pentru microîntreprinderi și a solicitat clarificări privind introducerea „taxei pe stâlp”.
Al doilea punct analizat de Cristian Socol a vizat cheltuielile bugetare
Al doilea punct al analizei sale a vizat cheltuielile bugetare. Profesorul a arătat că cheltuielile cu personalul bugetar au crescut semnificativ în 2024, cu 28,4 miliarde de lei (23,8%), depășind creșterea nominală a PIB. Puterea de cumpărare a veniturilor bugetarilor a crescut cu 18% comparativ cu 2023, ceea ce sugerează o presiune semnificativă asupra bugetului.
Un al treilea aspect important a fost neindexarea pensiilor în 2024. Deși decizia a fost recomandată de Consiliul European, creșterea pensiilor anunțată ulterior de Ministerul Muncii a dus la o majorare a pensiei medii cu 40%, aducând o creștere reală de 33-35% a puterii de cumpărare. Cristian Socol a susținut că, în aceste condiții, indexarea ulterioară ar trebui să fie luată în calcul doar pentru pensiile mici.
„Susțin one off pentru pensiile mai mici de 3000 lei sau indexarea în a doua parte a anului”, a punctat Cristian Socol.
Specialistul consideră că măsurile ar fi necesare
În concluziile sale, Cristian Socol a afirmat că măsurile de consolidare fiscal-bugetară sunt inevitabile și necesare, în ciuda nemulțumirilor generate, potrivit postării realizate pe Facebook. El a argumentat că întârzierea implementării acestor măsuri ar fi avut un cost mult mai mare, estimând pierderi de 40 de miliarde de lei în avuția netă a societății.
Profesorul a subliniat importanța unei conduceri responsabile, care să prioritizeze bunăstarea generală în detrimentul intereselor electorale.
În al doilea rând, Socol a criticat ipocrizia din mediul de afaceri, afirmând că este nerealist să se ceară servicii publice de calitate fără venituri adecvate la buget. România se află printre țările cu cele mai mici venituri fiscale din UE, iar evaziunea fiscală rămâne o problemă majoră, cu o valoare estimată între 8-10% din PIB.
„Suntem țara care se bate la primul loc în UE in privinta ponderii evaziunii fiscale cu 8-10% din PIB (cât bugetele anuale ale sănătății, educației și agriculturii la un loc).
Cu toate acestea, din puținul care se strange ”statul a dat” stimuli în economie de 8-10% din PIB sub formă de subvenții, scheme de ajutor de stat, privilegii fiscale și garanții la contractarea de credite”, a scris Socol.
În final, profesorul a reafirmat angajamentul său față de principiile științifice și politicile bazate pe dovezi. Acesta a pledat pentru măsuri care să reducă inegalitățile și să sprijine dezvoltarea regională, respingând abordările extreme și susținând investițiile interne ca motor al creșterii economice.
Postarea profesorului Socol oferă o perspectivă detaliată asupra provocărilor fiscale și economice cu care se confruntă România, evidențiind nevoia unei planificări strategice și a unui echilibru între nevoile societății și constrângerile bugetare.
