Piața de leasing financiar din România a încheiat anul trecut cu rezultate impresionante, marcând o creștere de două cifre, care a dus-o în apropierea nivelului de două miliarde de euro, relevă o estimare a președintelui Asociației Societăților Financiare (ALB), Bogdan Speteanu. Ceea ce pare o consolidare a pieței poate fi, însă, interpretată și ca un motiv de îngrijorare, având în vedere că structura finanțărilor acordate de firmele de leasing este chiar mai dezechilibrată decât în anii de boom economic. Dependența de două sectoare extrem de volatile, cum sunt vânzările de automobile și transporturile, ar trebui să ridice semne de întrebare pentru firmele de leasing.

Societățile de leasing sunt expuse total pe segmentul vehiculelor care au adus 77% din afacerile din 2016. Acest procent este chiar mai mare decât în anii de boom când nu depășea 70%. Prin comparație, în 2010, de exemplu, ponderea segmentului vehicule nu depășea 63%. Piața auto din România, ca și cea a transporturilor, este una dintre cele mai volatile și, în mod tradițional, este printre primele care înregistrează scăderi majore în situațiile de criză economică, având în vedere că se bazează exclusiv pe puterea de consum a populației. De altfel, în ultimul trimestru din 2008, când piața de leasing a suferit prima scădere majoră, continuată cu prăbușirea din anii 2009, 2010 și 2011, ponderea finanțărilor pentru vehicule a scăzut, brusc, de la 75% la doar 52%, ceea ce arată, încă o dată vulnerabilitățile acestui tip de strategie.

Dispare programul Rabla, cel mai important factor de creștere

Domeniul transporturilor, ca și sectorul auto au atins, în 2016, niveluri foarte ridicate trecând, practic, printr-o perioadă de boom care, de obicei, este urmată de scăderi semnificative. Un astfel de fenomen ar atrage de la sine și o prăbușire a finanțărilor acordate de societățile de leasing, având în vedere dependența acestora de cele două sectoare. Riscul este cu atât mai mare, cu cât programul Rabla, care a generat vânzări importante de mașini noi, a luat sfârșit. Piața auto din România a crescut constant începând cu 2014 și a marcat un vârf în primele opt luni ale anului trecut. Estimările arată că vânzările de automobile au crescut, anul trecut, cu două cifre. Așa cum arătam, încă din 2014, când creşterea după primele opt luni a fost de aproape 30%, vânzările de autoturisme au dat semne de ieşire din criză. Anul trecut, pentru prima dată după prăbuşirea din anii 2008 – 2012, piaţa are mari şanse să depăşească 100.000 de unităţi.

Deşi, în multe cazuri, există încă dealeri sau importatori care vânează cote de piaţă fiind dispuşi să reducă spectaculos preţurile pentru asta, este limpede că asigurarea unei marje de profit suficiente pentru a menţine afacerile în zona verde a bilanţurilor a devenit extrem de importantă. Mai puţin plăcută pentru clienţi, această maturizare a comercianţilor – care implică menţinerea unor preţuri de achiziţie ceva mai mari – are toate şansele să pună bazele unei pieţe stabile cu o concurenţă acerbă în zona serviciilor. 

Pe piaţa autohtonă au existat factori de creştere artificială, precum programul „Rabla“, care s-a încheiat și nu se știe când și cum va fi reluat. Anul trecut, aproximativ 25.000 de persoane fizice și juridice au beneficiat de tichetele electronice în valoare de 6.500 de lei fiecare. Programul „Rabla“, care s-a sfârșit oficial în decembrie, a fost o adevărată mană cerească pentru dealerii și producătorii auto din România. Ultimele date disponibile arată că în doar patru luni de la lansare, deci până la finalul luni septembrie 2016, peste 15.000 de mașini noi fuseseră achiziționate în cadrul programului. Drept urmare, după primele trei trimestre ale acestui an, creșterea anualizată a vânzărilor (septembrie 2016 față de septembrie 2015) a fost de 15%.

Programul a fost considerat un succes și din perspectiva autorităților care au suplimentat de trei ori numărul de tichete disponibile. În total, au fost puse la dispoziția românilor care și-au dus la casat mașinile vechi peste 28.000 de tichete electronice, iar autoritățile estimează că până la finalul programului vor fi beneficiat de „Rabla 2016“ cel puțin 25.000 de persoane fizice și juridice din România. 

Și transporturile rutiere au fost pe vârf 

În categoria vehiculelor finanțate de firmele de leasing intră și autocarele, microbuzele și camioanele folosite de transportatorii profesioniști. Pe segmentul trabsportatorilor internaționali, 2016 a adus, de asemenea, o creștere uriașă, care arată că 2017 ar putea veni cu o stagnare sau chiar cu o scădere, având în vedere că firmele de transport au deja greutăți în a găsi șoferi profesioniști. 

Aproape 150.000 de români lucrează ca șoferi de TIR, mai mulți ca în orice alt domeniu de activitate privat din țara noastră. Față de 2015, numărul angajaților din domeniu a crescut cu peste 17.000, în timp ce numărul camioanelor deținute de firme a urcat de la 132.000 la aproape 137.000.

Mai mult, transporturile rutiere experimentează un boom fără precedent, venit după scăderile importante de după 2009. Explozia nu se datorează doar operatorilor interni care, în general, dețin un număr relativ redus de camioane, ci și unor mari companii străine care au ales în ultimii ani să își relocheze bazele în România, având în vedere nivelul mai mic al taxelor și al costului muncii, dar și prețul scăzut al asigurărilor din România. Interesant este că, în ciuda boom-ului de până acum, pe zona transporturilor, piața muncii este într-o continuă efervescență, lucru care se poate vedea printr-o simplă căutare pe Google, acolo unde ofertele de muncă în domeniu sunt extrem de numeroase. În fapt, firmele de transport se plâng că au un deficit de forță de muncă.

Structura pieței transporturilor din România în funcție de numărul de vehicule este o altă caracteristică ce particularizează țara noastră în Europa și arată că România este, defapt, doar un mic „paradis al transportatorilor“, fără ca acest lucru să aibă legătură cu economia reală. Alfel spus, creșterile din domeniu nu relevă un boom al economiei locale, atât timp cât multe dintre transporturile efectuate de firmele înregistrate aici nu au nici cea mai mică legătură cu marfa produsă în România. 

Majoritatea firmelor înregistrate cu activitate de transport nu dețin mai mult de 5 mașini. În jur de 27.000 de operatori din aproximativ 32.000 dețin între 1 și 5 vehicule, în timp ce doar 9 firme au peste 300 de camioane.

Riscul politic nu este de ignorat

Printre riscurile la care se expune piața de leasing se numără și cel politic. „Riscul principal este riscul politic. Cum toți vorbim despre impredictibilitatea cadrului legal. Durează undeva spre trei săptămâni înmatricularea vehiculelor. Acest fapt are un impact major pentru transportatori. Când vehiculele stau e cam greu să își onoreze comenzile și să achite ratele. Pe de altă parte, am avut creșterea primelor de asigurare, ceea ce s-a văzut pe piață. Așteptăm să se implementeze acea lege a plafonării. Mulți asigurători și-au schimbat procedura de emitere care au devenit mult mai birocratice“, a declarat Bogdan Speteanu, președintele ALB. Din 18 noiembrie, tarifele RCA au fost plafonate prin lege. Ca reacție, firmele de asigurare au complicat procedura de emitere a polițelor pentru transportatori.