Dispariția umanității? Amenințarea inteligenței artificiale și a tehnologiei autonome se numără printre capcanele evolutive descoperite de un studiu recent realizat de oamenii de știință.
O nouă lucrare a cercetătorilor de la Universitatea din Stockholm a identificat 14 „capcane evolutive” care ar putea însemna sfârșitul umanității, dacă omenirea nu este capabilă să abordeze în mod durabil aceste provocări.
Cercetătorii susțin că, în ciuda riscurilor prezentate de aceste capcane evolutive, umanitatea nu este sortită dispariției, dar societatea trebuie să lucreze activ împotriva acestor tendințe.
Dispariția umanității? 14 capcane evolutive, identificate în acest studiu
Dispariția umanității? Intitulat „Evoluția policrizei: capcane antropocene care provoacă sustenabilitatea globală”, studiul a fost publicat în Philosophical Transactions of the Royal Society B la începutul lunii noiembrie. Acesta a identificat 14 capcane evolutive. Acestea sunt definite ca ”fundături” care apar într-o zonă ca urmare a inovațiilor de succes ale umanității, cum ar fi dependența excesivă de tehnicile de producție agricole simplificate, potrivit Fox News.
Capcanele evolutive, un concept binecunoscut în lumea animalelor
„Capcanele evolutive sunt un concept binecunoscut în lumea animalelor”, a explicat Peter Søgaard Jørgensen, autor al lucrării și cercetător la Centrul de Reziliență de la Universitatea din Stockholm.
„La fel cum multe insecte sunt atrase de lumină, un reflex evolutiv care le poate ucide în lumea modernă, omenirea riscă să răspundă la noile fenomene în moduri dăunătoare”, a declarat el.
Din totalul celor 14 capcane evolutive identificate de cercetători, 12 sunt considerate a fi într-o stare avansată, din care omenirea va ieși foarte greu, iar 10 s-au dovedit a avea o tendință negativă.
Cercetătorii au descoperit că aceste capcane evolutive tind să se întărească reciproc. Asta va face mai probabil ca societatea să rămână blocată în mai multe capcane.
Perechea de capcane evolutive mai puțin avansate identificate sunt automatizarea tehnologică, folosind inteligența artificială (AI) și robotica și digitalizarea. Ele duc la pierderea capitalului social.
Cinci capcane sunt clasificate drept capcane globale, deoarece sunt inițiate de mișcări către niveluri mai înalte de organizare socială care, la rândul lor, conduc la eficiență și creștere, contribuind la extinderea cerințelor de resurse. Acestea includ:
- Simplificarea și lipsa diversității răspunsurilor
- Urmărirea eficienței și creșterii în detrimentul bunăstării
- Depășirea ecologică din cauza extinderii extracției de resurse care contribuie la deficit, la schimbarea mediului și la punctele de basculare ecologică
- Obstacolele în calea cooperării globale care duc la o stare de conflict și diviziune globală
- O interconectare mai mare care duce la contagiune prin pandemii sau alte șocuri sistemice care se răspândesc pe tot globul.
Alte cinci capcane evolutive au fost identificate ca fiind de natură tehnologică
Alte cinci capcane evolutive au fost identificate ca fiind de natură tehnologică. Printre acestea se numără riscul blocării în infrastructura fizică din cauza costurilor neperformante. Totodată, și impactul asupra sănătății și a mediului al noilor compuși și materialelor chimice. Ambele fiind considerate rezultate fundamentale ale ciclurilor de inovare.
Amenințarea existențială a tehnologiilor puternice, cum ar fi inteligența artificială
Celelalte trei capcane tehnologice sunt considerate a fi efecte secundare ale tehnologiei avansate. Acestea includ amenințarea existențială a tehnologiilor puternice, cum ar fi inteligența artificială. Ele provoacă exterminarea umanității sau tehnologia autonomă, care nu se aliniază cu obiectivele umane, pe lângă riscul creșterii exponențiale a dezinformarii prin canalele digitale.
Alte capcane identificate de cercetători includ accentul pe creșterea economică pe termen scurt și soluțiile rapide tehnologice care prezintă un risc pentru sustenabilitatea pe termen lung; un risc în creștere de supraconsum din cauza lanțurilor globale de aprovizionare de anvergură, expunerea redusă la natură prin urbanizare ascunde semnalele de degradare a mediului, interacțiunile față în față tot mai reduse reducând capitalul social și capacitatea societății de acțiune colectivă.
Cercetătorii au susținut că, în ciuda riscurilor prezentate de aceste capcane evolutive, umanitatea nu este sortită dispariției. Totuși, societatea trebuie să lucreze activ împotriva acestor tendințe.