Tradiții populare românești și superstiții strămoșești de Vinerea Albă

Tradiții populare românești și superstiții strămoșești de Vinerea Albă.

Înaintea începerii Postului Mare, Biserica Creștin Ortodoxă a instituit un interval de șapte zile, denumită popular „Săptămâna Alba”, în care avem voie să mâncăm doar produse lactate și ouă, dar și carne de pește (miercuri și vineri), fără carne de pasăre/capră/oaie/porc/vânat/vită.

Fiind ultima săptămâna dinaintea Postului Mare, de-a lungul timpului, au apărut numeroase superstiții populare, pe care străbunii noștri le respectau cu strictețe pentru a atrage bunăstarea în viața lor.

De exemplu, în Vinerea Albă, străbunii noștri nu își spălau părul pentru a preveni încărunțirea prematură. Nu se spălau nici pe față ca să nu atragă ghinionul în viața lor. Dacă era absolut necesar să se spele pe față, o făceau doar dacă în vasul cu apă pentru spălat puneau o bucată de brânză.

De asemenea, bărbații evitau muncile grele pentru a preveni accidentările. La rândul lor, femeile nu coseau și nu spălau cămăși bărbătești. Din dorința de a avea un an plin de prosperitate, fetele ofereau colaci și brânză celor nevoiași.

În plus, fetele necăsătorite nu măturau pentru a nu-și „mătura” șansele de a se căsători cu un bărbat bun.

Ba mai mult, în timpul Săptămânii Albe, străbunii noștri nu renovau casa și nici nu se mutau în altă casă pentru a nu atrage ghinionul. Săptămâna Alba este ultima perioadă în care oamenii pot participa la petreceri, înainte de începerea perioadei de post.

Cum se ține corect Postul Mare?

Postul Paștelui se întinde pe durata a 40 de zile, fiind cel mai lung și mai solemn post din calendarul creștin ortodox. În această perioadă, oamenii nu mănâncă carne, ouă și produse lactate, doar fructe și legume. Se abțin de la orice contact intim, nu consumă alcool și nu fumează.

Totuși, postul nu se reduce doar la abstinența alimentară. Accentul cade pe relația personală cu Dumnezeu. Oamenii sunt îndemnați să-și revizuiască comportamentul, să ofere iertare și să facă milostenie.

„De mâncare postiind, suflete al meu, dar de pofte necurățindu-te, în deșert te lauzi cu nemâncarea… Că un mincinos vei fi urât de Dumnezeu și demonilor celor răi te vei asemăna, căci nici ei nu mănâncă pururea…”, ne avertizează sfinții părinți.

În esență, Postul Mare reprezintă perioada în care oamenii renunță la poftele trupești și la păcatele cotidiene. Este un timp al purificării și al pregătirii spirituale, care îi conduce pe credincioși către sărbătoarea cea mai importantă din calendarul creștin ortodox: Învierea Domnului.

Postul Mare va începe pe 18 martie 2024 (luni), iar Sfintele Paști vor fi sărbătorite pe 5 mai 2024 (duminică).