Producţia de biomasă şi cea de energie solară sunt domeniile care vor absorbi cea mai mare parte din investiţiile Agrofam în perioada următoare. Vorbim de o schimbare însemnată de focus, cel puţin temporară, a afacerii începute în urmă cu 20 de ani în Balta Ialomiţei.  „Dorim să ne diversificăm activitățile astfel încât să alăturăm tradiția și modernitatea“, spune Ştefan Poienaru, care are o avere de 35 de miliarde de euro, potrivit Top 300 Capital 2011. Incursiunea în modernitate înseamnă o investiție de 50 de milioane de euro, pe care firma o va face împreună cu un partener austriac, în vederea producerii de energie electrică prin panouri fotovoltaice. Panourile vor fi amplasate pe un teren de 50 de hectare pe care Agrofam îl deține în Feteşti, Ialomiţa. Compania a început să experimenteze şi domeniul  culturilor energetice în toamna anului 2010, când a semănat prima cultură de anghinare, pe o suprafaţă de 1.000 ha. Acum, suprafața cultivată de Agrofam cu plante tehnice în scopul producerii de biomasă a ajuns la circa 4.000 ha. Anul acesta, grupul vrea să achiziționeze o instalație de peletizat, pe baza unui proiect european în valoare de 1,5 milioane de euro, care a fost declarat eligibil. „Ne propunem să valorificăm cantitatea impresionantă de producție secundară“, spune omul de afaceri. Chiar dacă cei mai mulți bani vor merge către proiectele verzi, vor continua şi investitiile în zoothenie, prin înființarea unei ferme de ovine cu 20.000 de capete, cu participarea unui fond de investiţii al statului Qatar. „Tradiţional, românii sunt păstori, iar zona în care lucrăm este favorabilă acestei îndeletniciri“, spune Poienaru despre oportunitatea acestei investiții de patru milioane de euro.
Vremuri grele pentru fermierii mici
Mulţi fermieri nu au posibilitatea să valorifice în afaceri potenţialul zonei în care lucrează, crede Poienaru. „Veniturile lor ar fi grav afectate de o posibilă secetă, care ar putea diminua producţia agricolă cu 30% faţă de 2011“, spune omul de afaceri.  Problemele fermierilor sunt lipsa sistemelor de irigații, lipsa de capitalizare determinată de randamente scăzute la hectar și mediul fiscal-bancar neprietenos. Totodată, accesarea greoaie a fondurilor europene și inexistența unui cadru legislativ privind asocierea fermierilor fac ca agribusinessul să bată pasul pe loc. Chiar dacă toate aceste probleme ar fi, ca prin minune, rezolvate, micii producători nu ar putea să vândă producţia către consumatorii români tot mai avizi de produse sănătoase. „De vină este lipsa de organizare a producătorilor autohtoni în jurul unor pieţe de gros“, crede Poienaru. El îi sfătuieşte pe micii agricultori să se îndrepte şi spre producţia de biomasă, care va domina industria energiilor regenerabile.