Creditul doar cu buletinul s-a născut, a trăit şi a murit glorios. A urmat împrumutul din uşă în uşă şi, mai apoi, au explodat casele de amanet. Acum, după cinci ani de criză, ne întoarcem la doamna Nora şi domnul Titi
Şefule, sună-mă mâine dimineaţă şi te rezolv, să mor io!“, ne informează, sigur pe el, domnul Titi. Cine este domnul Titi? Un fel de finanţist, un „bancher al crizei“ care, ca mulţi alţii, se simte excelent în deşertul lăsat în urmă de prăbuşirea creditelor acordate de bănci. Pe net, pe stâlpi şi în staţiile de autobuz este plin de anunţuri care promovează tot soiul de domni şi doamne, întotdeauna „serioşi“, care se oferă să dea bani cu împrumut. Pe domnul Titi, de exemplu, l-am găsit pe un site specializat în anunţuri.
Textul postat este aproape irezistibil şi, în ciuda exprimării rudimentare, conţine, în esenţă, destule elemente de marketing pe care le folosesc şi băncile. Se remarcă accentul pus pe încredere, birocraţia redusă, în acest caz la extrem, precum şi ofertele promoţionale. „Astăzi fac precizarea că primii 15 doritori de a lua un credit fără garanţii în orice oraş al ţării în maxim 12 h, vor avea cea mai mică dobândă acordată vreodată: 5% pe an“, arată anunţul. Dacă ai ratat oferta, nu trebuie să îţi faci griji deoarece „…pentru cei ce nu au avut norocul să citească anunţul revenim la vechea ofertă de 10 % pe an!“. Nimic mai simplu, mai ales că, în final, se spune negru pe alb: „Acte doar prin intermediul notarial! Fără GARANŢII!!!“. Exact ca în domeniul bancar, însă nu toată lumea are o aceeaşi politică prudenţială.
„Dobânda la mine e ca daili“
Doamna Cora, de exemplu, despre ale cărei preocupări în domeniul financiar am aflat dintr-un anunţ lipit pe stâlp, este cu mult mai riguroasă. Discuţia telefonică începe printr-un scurt chestionar privind situaţia noastră financiară. Când îi spunem că nu avem credite se miră şi ne cere să fim riguroşi. „ Oricum, vom afla de la biroul de credit istoricul dumneavoastră de plată. Nu are sens să mă minţiţi“. Istoric de plată? Biroul de Credit? Parcă am vorbit cu angajatul unei bănci. Şi totuşi, ceva nu este în regulă. Întrebăm cât este dobânda şi dacă împrumutul presupune şi comisioane, iar doamna Cora ne răspunde sec: „La mine, dobânda e ca daili de la bănci. Include totul“.
Doamna Cora ne oferă până la 6.000 de euro, în funcţie de veniturile pe care le putem dovedi, cu o dobândă fixă de 10% pe perioada aleasă. „Bineînţeles, dacă ie întârzieri atunci apare şi penalizări“, ne explică ea. Creditul poate fi luat pe o lună, trei luni, şase luni sau un an. Întrebăm dacă ceea ce face este legal şi aflăm că da, „suntem persoană fizică autorizată“.
Cine n-are un pensionar să-şi cumpere
Totuşi, lucrurile nu sunt chiar aşa de simple cum par. Cel mai probabil, doamna Cora este doar un intermediar care lucrează în paralel pentru o instituţie financiară nebancară. Aceasta pentru că, spre deosebire de alţi „colegi de breaslă“, ne informează că vom avea nevoie de o adeverinţă de salariu pentru a demonstra valoarea declarată a veniturilor.
Ba mai mult, doamna Cora are timp şi pentru sfaturi utile. „Nu aveţi un pensionar în familie? E mult mai simplu. Aşa, până vă scoateţi adeverinţa de salariu durează. Cu talonul de pensie, în două zile aveţi banii“. Suntem informaţi că putem primi până la 4.000 de lei, în condiţiile în care ne-am prezentat cu un venit lunar de 1.200 de lei şi rate lunare de 200 de lei. Rata se încasează lunar şi ar avea, în cazul nostru, o valoare de 370 de lei. Cu alte cuvinte, în jur de 40% din veniturile nete din care am scăzut alte rate. Gradul de îndatorare este chiar mai mic decât cel practicat de unele bănci în perioada de boom
Atenţie la datele personale!
Un semn de întrebare cu adevărat serios a apărut atunci când doamna Cora ne-a solicitat să trimitem, prin mesaj telefonic, codul numeric personal, „pentru a verifica datele în Biroul de Credit“. Potrivit legii, nimeni nu poate consulta date cu carcater personal fără acordul scris al individului vizat. Mai mult, chiar şi dispunând de acordul scris, nu oricine poate face verificările. Firma respectivă trebuie să fie înregistrată ca operator de date la autoritatea competentă în domeniu. De fapt, întrebarea noastră privind calitatea în care va face verificările a enervat-o serios pe doamna Cora, care, într-un final, ne-a şi închis telefonul.
La limita legii. Cum merg lucrurile la notar
Majoritatea celor care anunţă că dau bani cu împrumut, şi există sute de anunţuri vizibile la o simplă căutare pe Google, susţin că demersul curge legal, fără a presupune garanţii sau acte doveditoare ale venitului. Tot ei spun, cum arată şi domnul Titi în anunţul citat mai sus, că împrumutul va fi legalizat în faţa notarului.
Ce ne facem însă cu dobânda, pentru că legea din România interzice persoanelor fizice să dea bani cu împrumut şi să perceapă dobândă sau alte costuri suplimentare pentru aceasta? Nici persoanele fizice autorizate nu fac excepţie, lucru pe care este bine să îl ştim, având în vedere confuzia care se poate produce, deoarece titulatura de „persoană fizică autorizată“ este des folosită în anunţuri. Cuvântul „autorizat“ nu are nicio legătură cu vreo autorizaţie primită în sensul acordării de împrumuturi, însă nu toată lumea ştie asta.
Revenind la dobândă, mecanismul ne este explicat de un jurist care a dorit să îşi păstreze anonimatul. „fLegea din România are multe portiţe care permit cămătarilor să îşi legalizeze afacerile. Cea mai simplă este practica încheierii unui contract în faţa unui notar, de cele mai multe ori foarte apropiat de persoana împrumutătoare. Împrumututătorul îi propune clientului un contract de împrumut care presupune o sumă mai mare decât cea primită efectiv. Clientul se angajează să returneze respectiva sumă după o anume perioadă.
Diferenţa dintre suma trecută în contract şi suma primită efectiv este, practic, o formă de dobândă, însă nu se încalcă legea“, detaliază sursa citată. Aceasta este, de altfel, şi cea mai utilizată metodă în cazul împrumuturilor de valoare mică, împrumuturi care nu presupun, de exemplu, garanţii imobiliare.
Legea nu permite nici gajarea de bunuri către un aşa-zis creditor persoană fizică.
Şi în acest caz există însă soluţii, lucru vizibil şi din faptul că sunt deja mai multe case de amanet care, mai mult sau mai puţin pe faţă, acceptă locuinţe sub titlu de garanţii pentru împrumuturi.
Din informaţiile Capital, respectivele case de amanet acordă până la 30% din valoarea de piaţă a locuinţei.
Cum se face efectiv contractul? „Una dintre metode este semnarea unui contract prin care împrumutatul vinde locuinţa sau terenul către împrumutător, fără ca tranzacţia să aibă însă loc efectiv. Dacă împrumutatul îşi achită la timp datoria, contractul este anulat, dacă nu, împrumutătorul intră în posesia bunului“, arată sursele noastre.
Şefule, sună-mă mâine dimineaţă şi te rezolv, să mor io! Condiţiile e aşa cum scrie la anunţ. Nu trebuie garanţii, nu trebuie adeverinţe, nu trebuie nimic.
Domnul Titi, împrumutător cu anunţ
Da‘ n-aveţi pe nimeni pensionar în familie? E mult mai simplu decât să vă chinuiţi cu adeverinţe de salariu. Îmi daţi CNP la om prin SMS să verific.
Doamna Cora, împrumutător prudenţial
Împrumutătorul propune un contract de împrumut care presupune o sumă mai mare decât cea primită efectiv. Diferenţa e o formă de dobândă.
Jurist
Oamenii nu mai vin de mult doar cu bijuterii. Acceptăm aparatură electronică şi chiar automobile. Din ce în ce mai mulţi studenţi cu laptopuri şi telefoane.“
Patron casă de amanet
4 ore susţin majoritatea anunţurilor că este timpul necesar pentru a primi un credit fără garanţii şi fără adeverinţe
5.000 de euro este suma trecută cel mai des în anunţuri sub titlul de valoarea maximă a creditelor date de persoane fizice