În primele luni de la intrarea în vigoare a Legii, pentru a-și reduce riscurile, băncile și-au înăsprit condițiile de creditare. Astfel, în piaţă s-au putut observa două reacţii. Unele instituţii bancare au majorat substanţial atât avansul cât şi dobânzile, în timp ce altele au preferat să nu modifice dobânzile şi să ajusteze avansul la un nivel care poate fi foarte uşor de absobit de piaţă. Prin urmare, în luna mai, deja ofertele băncilor nu mai erau accesibile tuturor, în contextul în care avansul cerut clienților a ajuns, la unele bănci, chiar și la 40%. În același timp, clienții s-au împărțit în două tabere. Unii, speriați că le va fi blocat accesul la creditare, au hotărât să cumpere cât mai repede o locuință, în timp ce alții s-au decis să aștepte, mizând pe faptul că vor scădea prețurile locuințelor ca efect colateral al Legii. 

Darea în plată, testul de maturitate a pieței

Dezbaterile cu privire la efectele Legii în plată au dat apă la moară tuturor celor care au acuzat de lipsă de etică băncile din România. Clauzele abuzive din contracte și dobânzile indecente au fost repuse pe agenda publică, iar profiturile în creștere din domeniu rămân un mister. Totuși, deși a adus importante prejudicii, mai ales la capitolul imagine, băncilor, legea Dării în plată poate fi considerată și dovada că avem în România o piață bancară solidă. „Rezultatele după trei luni nu sunt în linie cu previziunile pesimiste și, să zicem, mai prudente. Efectele legii sunt nesemnificative la nivel de sistem. Băncile au început să calibreze avansul la un nivel de absorție, prețurile imobilelor au înregistrat chiar o ușoară creștere, ceea ce a condus la o creștere a cererii pe o ofertă relativ redusă atât a pieței imobiliare cât și a creditării”, spune Anca Bidian, CEO-ul Kiwi Finance. 

Numărul celor care și-au dat casa în plată, mult sub nivelul temerilor inițiale

În luna iulie au fost peste 3.907 notificări de dare în plată a imobilelor, iar aceste solicitări au fost adresate către 24 de bănci, a anunțat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. Din cele aproape 4.000 de notificări, 2.634 au fost contestate de către bănci, adică 67,4%. Din cauză că 404 debitori au notificat mai mult de două credite, numărul total de debitori este de doar 3.398. Mugur Isărescu a mai susținut că suma totală a creditelor notificate este de 1,13 miliarde de lei, iar asta înseamnă 1% din totalul creditelor acordate persoanelor fizice și 2% din creditele ipotecare. Unele bănci stau chiar mai bine decât arată cifrele BNR. „Numărul clienților Piraeus Bank România care au dorit să beneficieze de prevederile noii legi a fost mult sub nivelul temerilor inițiale”, au declarat reprezentanții Piraeus. Astfel, banca a revizuit în scădere riscul de neplată și al pierderii asociate aferent noilor credite, considerând că în acest moment avansul de 20% la lei și de 30% la euro acoperă pierderile potențiale asumate. 

De aceeași părere pare să fie și Mihai Pătrulescu, economist senior la UniCRedit Bank. „Datele inițiale par să indice că impactul inițial al Legii dării în plată asupra stocului existent de credite va fi unul scăzut, dar există în continuare riscuri legate de evoluția viitoare a creditelor noi. În ceea ce le privește pe acestea, evoluția de până acum a fost susținută de existența programului Prima Casă. Există însă riscul ca pe măsură ce plafonul disponibil pentru Prima Casă se apropie de final, să vedem și o încetinire a creditelor noi”, mai spune reprezentantul UniCredit.

Pe de altă parte, reprezentanții Băncii Centrale Române susțin că ritmul de creștere a creditării pentru locuințe va încetini semnificativ, în contradicție cu nevoile generate de calitatea scăzută a fondului locativ din România.  În același timp, ei spun că efectele secundare negative ale Legii se produc deja și se vor accentua pe termen lung: condițiile creditelor pentru locuințe au devenit semnificativ mai restrictive față de perioada de dinaintea implementării legii: legea accelerează evacuările, creează riscuri pentru piața financiară, afectează premisele unei piețe financiare corecte și echilibrate. „Rezultatul este o dublă pierdere și pentru bancă și pentru client. La nivel sistemic, legea dării în plată a afectat semnificativ procesul de refacere a încrederii dintre bănci și clienți, bazat pe scăderea costurilor cu serviciile bancare și soluții de reducere a îndatorării, în condiții de stabilitate legislativă. Dar mai mult decât atât, Legea are efecte secundare negative pe termen lung: legiferează în mod nesustenabil evacuarea, creează riscuri pentru piața financiară, reduce accesibilitatea creditării pentru locuințe”, explică BCR.