inceputurile viticulturii se pierd i negura vremurilor, i sensul ca nu se poate afirma cu certitudine cind s-a produs primul vin. Specialistii afirma ca aceasta licoare a aparut i natura spontan, fara interventia omului.
Se spune ca un rege din Mesopotamia se afla cu itreaga suita la vinatoare. La un moment dat, a vazut i ialtul cerului un vultur care avea icolacit i jurul gitului un sarpe. Cu o sageata a doborit sarpele, iar drept multumire, vulturul a lasat sa-i scape din cioc trei seminte, ce nu semanau cu nici una din cele cunoscute la acea vreme. Regele le-a sadit, iar dupa trei ani, i locul respectiv a aparut o planta cu fructe mici, „ca lacrimile unei cadine. O parte din struguri s-a consumat, cealalta parte a fost pusa la pastrare. Dupa un timp, s-a observat ca vasul i care se aflau strugurii a iceput sa fiarba fara foc. S-a crezut ca un rauvoitor a otravit fructele. Pentru a verifica aceasta banuiala, a fost chemat un condamnat la moarte si pus sa testeze lichidul provenit din struguri. Dupa primul pahar, acesta a mai cerut unul, iar dupa al treilea, a cazut ca mort.
Aceasta legenda persana, „Darul vulturului, explica pe itelesul tuturor faptul ca vinul a aparut spontan, prin fermentatia strugurilor, precum si modul i care s-a raspindit vita de vie i lume.
Comparativ cu alte tari viticole, Rominia are o pozitie geografica privilegiata, datorita faptului ca majoritatea podgoriilor sunt dispuse de o parte si de alta a paralelei 45. Acest lucru are efecte benefice asupra strugurelui, deoarece continutul i zahar si aciditatea se afla itr-un raport care conduce la un maxim al calitatii. Ca dovada, soiul Muscat Ottonel are conditii mai bune la noi decit i Franta. Cunoscatorii afirma ca pe Tirnave, la Craciunel, se produce cel mai bun Muscat Ottonel din lume. Daca ne idreptam spre Polul Nord, aciditatea creste, iar continutul de zahar este mai scazut. Cu alte cuvinte, strugurii sunt mai acri. in sens invers, spre ecuator, creste continutul de zahar si creste aciditatea.
Unul dintre cele mai apreciate vinuri rominesti este Busuioaca de Bohotin, acreditata de Oficiul International al Viei si Vinului alaturi de cele mai celebre vinuri din lume, cum ar fi Porto sau Madera.
in itreaga lume exista acum o moda a vinurilor rosii, gen Pinot, Cabernet si Merlot. La noi, ica, mai persista conceptia ca vinul rosu este contraindicat, mai ales i cazul persoanelor cardiace. Medicii americani au scos i evidenta proprietatile unui compus al vinului rosu, denumit resveratrol, cu efecte benefice asupra bolilor cardiovaculare, utilizat chiar i tratarea cancerului.
in plus, statisticile noastre arata ca numarul de longevivi din Odobesti – Vrancea, unde se bea vin, este dublu fata de cei din zona Maramuresului, unde i mod traditional se bea tuica si palinca.
Clasificarea vinurilor rominesti
I. Vinuri „stricto-sensu” (vinuri propriu-zise sau linistite)
1. Vinurile de consum curent sunt anonime si trebuie sa aiba taria alcoolica dobindita de minimum 8,5 vol. %. Din aceasta categorie fac parte:
· vinul de masa, cu taria alcoolica de 8,5 – 9,5 vol %;
· vinul de masa superior, cu taria alcoolica de peste 9,5 vol. %.
2. Vinurile de calitate sunt cele care se obtin din soiuri cu isusiri tehnologice superioare, cultivate i areale viticole delimitate si care rezulta i urma aplicarii unei tehnologii proprii. Vinurile de calitate pot fi:
· Vinuri de calitate superioara (VS), care trebuie sa aiba o tarie alcoolica dobindita de minimum 10,0 vol. %. Aceste vinuri poarta denumirea zonei geografice de producere, eventual si denumirea soiului sau a sortimentului de soiuri.
· Vinuri de calitate superioara cu denumire de origine controlata (DOC). Se disting printr-o originalitate imprimata de locul de producere, de soi sau sortimentul de soiuri, de modul de cultura si de tehnologia folosita. Sunt obtinute din struguri produsi i arealul delimitat pentru denumirea de origine aprobata prin ordin al ministrului agriculturii si alimentatiei, cu conditia ca vinificarea, conditionarea, maturarea si imbutelierea lor sa se faca i acelasi areal.
· Vinuri cu denumire de origine controlata si trepte de calitate (DOCC). Acestea reprezinta categoria de calitate cea mai ridicata. Se produc pe areale mai restrinse si dupa reguli mai severe. in functie de continutul lor i zaharuri, se impart i vinuri seci, demiseci, demidulci si dulci. Aceste vinuri pot fi nearomate (neutrale) sau aromate, de exemplu cele provenite din soiurile Tamiioasa romineasca, Muscat Ottonel sau Busuioaca de Bohotin. in unele situatii, se accepta si o a treia categorie, a vinurilor semiaromate, cum ar fi cele provenite din soiurile cu aroma caracteristica discreta: Chardonnay, Sauvignon, sarba, eventual Feteasca regala.
3. Vinurile de hibrizi sunt obtinute din struguri de hibrizi direct producatori (HPD). Pot fi folosite i consumul familial, precum si pentru obtinerea alcoolului de vin sau a otetului.
II. Vinuri speciale, obtinute din musturi sau vinuri, prin aplicarea unor tratamente autorizate. La producerea lor pot fi utilizati aditivi fortifianti sau aromatizanti sau o tehnologie anume, care confera vinurilor isusiri caracteristice.
1. Vinuri efervescente, caracterizate printr-un continut ridicat de dioxid de carbon i stare de suprasaturare. Din grupa vinurilor efervescente, alcoolice sau nealcoolice, fac parte: vinul spumant (extrabrut, brut, extrasec, sec, demisec si dulce), vinul spumos (sec, demisec si demidulce), vinul petiant si vinul perlant.
2. Vinuri speciale aromatizate. Este vorba de vinuri cu aport de aroma obtinuta din extract de plante aromatice, de tipul vermutului. Legea interzice folosirea adaosurilor de arome sintetice. Sunt i circulatie o serie de vermuturi reputate, majoritatea italienesti, de exemplu: Cinzano, Martini, Riccadonna, Cora, Gancia etc. Vinul pelin este o categorie aparte, itrucit desi este aromatizat, are taria alcoolica a vinurilor de consum curent.
3. Vinuri speciale nearomatizate. Din aceasta categorie fac parte vinul licoros (cum ar fi cel de Porto, Malaga sau Madera) si vinul special sec, de tip oxidativ (vinul de Jeres).
Degustarea vinului
Vinul se examineaza vizual, olfactiv si gustativ, rezultatele fiind transpuse i diferite sisteme de notare. Cel mai simplu sistem este cel i scara 0-20 de puncte, i care se apreciaza urmatoarele:
· Culoarea – 2 puncte maximum
· Aspectul – 2 puncte maximum
· Mirosul – 4 puncte maximum
· Gustul – 12 puncte maximum.
La concursurile nationale si internationale se foloseste i prezent, o metoda moderna de apreciere a vinurilor, cunoscuta sub numele de „metoda caudaliilor, cu puncte de penalizare. in acest caz, aprecierea se face luind ca baza mediana, si nu suma aprecierilor degustarilor, folosindu-se o fisa speciala.
