Producţia de vin din acest an este estimată la 4,2 milioane de hectolitri, în creştere cu 10% faţă de 2014. Majorarea se datorează faptului că în piaţă au apărut mai mulţi viticultori, în timp ce jucătorii cu vechime susţin că au înregistrat producţii mai mici, dar de calitate mult mai bună datorită secetei.
«Calitate» este deviza pe care au tot mai mulţi producători de vin autohtoni, bazată pe cunoscutul potenţial al României de a produce unele dintre cele mai bune vinuri din lume. România se află pe locul al şaselea în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte suprafaţa cultivată cu viţă-de-vie. Din cele 180.000 de hectare cultivate cu viţă-de-vie, 80.000 sunt dedicate autoconsumului. În ceea ce priveşte ponderea suprafeţei cultivate cu viţă-de-vie cele mai mari vii se găsesc în Moldova, care deţine circa 38% din total, urmată de Muntenia şi Oltenia cu 29%, Terasele Dunării cu 13%, Dobrogea cu 9%, Crişana şi Maramureş cu 5%, Transilvania cu 4% şi Banat cu 2%.
Pe 100.000 de hectare de viţă-de-vie, viticultorii au ajuns în acest an să obţină o producţie de circa 4,2 milioane de hectolitri. „Anul acesta, producţia a crescut faţă de 2014 deoarece a crescut numărul de viticultori“, a declarat pentru Capital, Emil Dumitru, director executiv al Organizației Naționale Interprofesionale Vitivinicole (ONIV). Mai mult acesta spune că producătorii români sunt interesaţi să obţină mai mult vin de calitate, având în vedere că a crescut suprafaţa replantată cu soiuri mai bune, care sunt comercializate sub denumiri de origini înregistrate. Pentru protecţia producătorilor, dar şi a consumatorilor, Uniunea Europeană a introdus conceptele de Indicaţie Geografică (IG) şi Denumire de Origine Controlată (DOC). Astfel, dacă viticultorii produc vin în condiţii speciale şi obţin aceste denumiri înregistrate, atunci pot comercializa vinurile la preţuri mai ridicate. În acelaşi timp, clienţii sunt asiguraţi că au parte de un produs de calitate superioară. În 2014, suprafaţa plantată pentru vinuri cu Denumire de Origine Controlată a fost de 31.500 de hectare, iar cea pentru vinuri cu Indicaţie Geografică de 18.000 de hectare. Deşi în ultimii ani, vinurile cu DOC şi IG au scăzut de la 2 milioane de hectolitri în 2012, la 700.000 de hectolitri.
În următorii ani se doreşte o creştere care este posibilă datorită reconversiei terenurilor pe care o practică tot mai mulţi fermieri. Unii dintre ei fac acest pas, în primul rând, pentru a schimba soiurile, iar, în al doilea rând, pentru că obţin fonduri europene în acest scop. României îi sunt alocate pentru perioada 2014-2020 circa 47,5 milioane de euro, pe an.
Crame modernizate cu fonduri europene
Un exemplu este omul de afaceri Horia Culcescu, care are două crame în Ostrov şi Lipniţa, pentru care a obţinut două milioane euro din fonduri europene. Valoarea totală eligibilă pentru proiectul de modernizare a cramelor a ajuns la 3 milioane de euro. Din 2010 și până în prezent, Culcescu a investit în total 14 milioane de euro, în afacerea cu vinuri. Cel mai cunoscut brand deţinut de antreprenor este „Domeniile Ostrov“, aparţinând companiei Ostrovit care exploatează circa 1.600 de hectare de teren, din care 1.200 sunt plantate cu viţă-de-vie. Compania mai are o fabrică cu o capacitate de depozitare de 130.000 de hectolitri de vin pe an, realizată în urma unei investiţii de circa 5 milioane de euro. Culcescu a ajuns să producă la Ostrov circa 10.000 de tone de struguri.
Un alt antreprenor care produce vinuri premium în regiunea Dealu Mare este Giancorrado Ulrich, acţionar şi președinte al Vitis Metamorfosis. În 2014, a inaugurat prima sa cramă – din Vadu Săpat (comuna Ungureni) sub denumirea Viile Metamorfosis. Renovarea și retehnologizarea cramei Viile Metamorfosis au însemnat investiții de 2,5 milioane euro şi încă 350.000 de euro pentru costurile de achiziție. Proiectul a fost finanțat atât de către acționariatul companiei, cât și din fonduri europene. Crama din Vadu Săpat are o suprafață totală de 13.000 de metri pătrați, dintre care 5.000 de metri pătrați construiți. Capacitatea de prelucrare a cramei este de 1.000 de tone – aproximativ 1.5 milioane de sticle –, iar capacitatea de depozitare a acesteia se ridică la 11.500 de hectolitri.
Străinii, cuceriţi de vinurile româneşti
România are potenţial de a produce vinuri bune, iar de acest lucru şi-au dat seama şi străinii care au venit să producă în România. Un astfel de exemplu este austriacul Alfred Michael Beck, care face vin pe 52,8 hectare plantate cu struguri de soiuri nobile, în podişul Transilvaniei, la Batoş şi Lechinţa prin firma amb Holding.
Din 2010, de când a cumpărat primele hectare de vie la Batoş, Beck a investit 7,5 milioane euro în acest business. În prezent, capacitatea totală de producţie a cramei este de 250.000 de sticle pe an, urmând ca, în 2016, aceasta să ajungă la 350.000 de sticle. Iniţial, omul de afaceri avea în plan să investească în păduri, şi a ajuns să planteze vie în mod întâmplător. În 2014, austriacul a obţinut din vinuri o cifră de afaceri de circa 3 milioane de lei, estimând că în 2015 va ajunge la 4 milioane de lei. „În iulie 2015, am ajuns la cifra de afaceri înregistrată pe întreg anul 2014. Aşadar, ne aşteptăm să obţinem în acest an afaceri mai mari cu 30% faţă de 2014“, a spus Victor Ciupercă, country manager al amb Holding, care deţine, printre altele, şi amb Wine.
Un alt exemplu este britanicul John Halewood, care a început prin a cumpăra vin din România pentru a-l vinde în Marea Britanie până când s-a hotărât să cumpere o cramă românească. În 1997 a cumpărat crama de la Tohani şi a pus bazele Cramei Halewood România, alături de Dan Muntean. Cu câteva milioane de lire sterline investite pe parcurs, Grupul Halewood a ajuns unul dintre cei mai mari producători de vin din ţară. Anual, Halewood obţine 2.500 de tone de struguri în viile proprii din cele 350 de hectare deţinute în Sebeş, Dealu Mare şi Murfatlar. Așa a devenit Halewood un jucător important pe piaţa internă, precum și cel mai mare exportator. În acest moment, aproximativ 20% din cantitatea de vin românesc care merge la export pleacă dintr-una din cele trei podgorii manageriate de Dan Muntean. „Exporturile de vin din România sunt relativ mici: circa 10 milioane de litri şi ating o valoare 20 de milioane de euro anual. Dar, în această zonă, Halewood este unul dintre jucătorii importanţi, având în vedere că o sticlă din cinci care pleacă la export este de la noi“, a mai spus directorul Halewood. România exportă cel mai mult către Marea Britanie, China şi Germania.
Totuşi, România nu exportă foarte mult vin, deoarece, în opinia specialiştilor, este mai avantajos pentru producătorii autohtoni să vândă pe piaţa locală. „Nu se justifică să exporţi în momentul în care în străinătate vinzi sticla de vin cu 1,5 euro, iar în România cu 2 euro“, a completat Emil Dumitru.
