Dintre toate bauturile alcoolice, vinul are cel mai mare potential de crestere a vanzarilor, devansand berea si bauturile alcoolice distilate. De altfel, mari producatori de astfel de bauturi (Allied Domecq si Diagio) au cumparat podgorii si vinarii. Se poate spune ca in perioada actuala, se redescopera calitatile vinului, cresterea consumului fiind caracteristica populatiei tinere datorita publicitatii.In ultimul timp au aparut actori noi pe piata mondiala a vinului, generand o competitie cresc
Dintre toate bauturile alcoolice, vinul are cel mai mare potential de crestere a vanzarilor, devansand berea si bauturile alcoolice distilate. De altfel, mari producatori de astfel de bauturi (Allied Domecq si Diagio) au cumparat podgorii si vinarii. Se poate spune ca in perioada actuala, se redescopera calitatile vinului, cresterea consumului fiind caracteristica populatiei tinere datorita publicitatii.
In ultimul timp au aparut actori noi pe piata mondiala a vinului, generand o competitie crescuta pentru producatorii traditionali in producerea vinurilor de calitate: Franta, Spania si Italia. Aplicandu-se tehnologii noi, s-a reusit obtinerea unor vinuri bune si la pret scazut in regiuni noi, precum Australia, California si Noua Zeelanda. Noii producatori au aplicat o strategie agresiva de promovare a produselor proprii care, in scurt timp, au adus aceste tari in topul vanzarilor mondiale de vinuri.
Pe regiuni, Europa de Vest, unde se afla cele mai renumite podgorii, a cumulat o pondere de 55% din valoarea vanzarilor de vin pe plan mondial. In perioada 1995 – 2000, consumul de vin din Europa Occidentala a crescut cu 12%, semn al cresterii apetitului pentru aceasta bautura.
Cea de-a doua mare piata de desfacere si consum a vinurilor este Asia-Pacific, unde vanzarile sunt in crestere, atat din punctul de vedere cantitativ, cat si cel valoric. Insa, in aceasta regiune predomina vinurile obtinute din alte fructe decat strugurii, consumul vinului din struguri fiind mai scazut, din cauza pretului ridicat si a faptului ca acesta provine din import si este considerat un produs de lux. Prin traditie, America de Nord este o mare consumatoare de bere, insa este o piata extrem de tentanta si pentru producatorii de vinuri. Aceasta regiune cumuleaza 9% din totalul vanzarilor mondiale, dar 15% ca valoare, nord-americanii preferand vinurile de calitate superioara, chiar daca preturile sunt mai mari. Cel mai mare ritm de crestere a fost consemnat in America de Sud. Factorii care au condus la aceste rezultate au fost productia mai mare din regiune si distributia imbunatatita, care au stimulat consumul. Australia-Oceania, desi detine o pondere redusa a consumului de vin datorita productiei interne in crestere puternica, a cunoscut si o majorare a consumului, australienii fiind recunoscuti, insa, pentru consumul mare de bere.
Romania ocupa un loc important in viticultura mondiala, ocupand locul sase in ceea ce priveste suprafata cultivata cu vita-de-vie, dupa Spania, Italia, Franta, SUA si Potugalia.
Din punctul vedere al productiei si consumului de vin, Romania se claseaza pe locul noua. La nivel european, Romania ocupa locul sase dupa productia de vin, fiind cel mai mare producator dintre statele foste comuniste. Cele mai mari consumatoare de vin sunt in ordine, Franta, Italia, Germania, Spania, Rusia, Marea Britanie, SUA si Portugalia.
Romania exporta mai mult vin imbuteliat
In ceea ce priveste exporturile de vin, tara noastra se claseaza pe locul 12 in Europa, in ciuda potentialului viti-vinicol de exceptie, datorat conditiilor excelente pentru cultura vitei de vie. Exportul romanesc de vin reprezinta 6% din productia interna de vinuri obtinuta din soiuri nobile, 50% fiind destinat consumului intern si 44% pentru invechire, maturare si stocare. In prezent, se constata o imbunatatire calitativa a exporturilor, vinurile imbuteliate crescand ca pondere, in detrimentul vinului vrac. Importul de vin este foarte redus, in principal din cauza preturilor ridicate al sortimentelor straine, in 1999 contand doar cu 1,4% in totalul consumului.
Suprafetele cultivate cu vii pe rod au marcat, in perioada 1997 – 1999, o evolutie descendenta, reducandu-se de la 255 mii hectare in anul 1997 la 247,5 mii hectare in anul 2000. Scaderea suprafetelor cultivate cu vita-de-vie nu reprezinta cel mai rau aspect al viticulturii romanesti. Aspectul ingrijorator este dat de cresterea culturilor de vita hibrida, in detrimentul soiurilor nobile. Daca in 1989, raportul vitelor hibride era de 20 – 25%, restul suprafetelor fiind cultivate cu vita nobila, in prezent s-a ajuns ca 50% din vita de vie aflata pe rod sa o reprezinte soiurile hibride. Datele statistice, care indica o scadere de 50% a consumului de vin pe cap de locuitor, sunt alterate de autoconsum, care scapa evaluarilor. In realitate, se remarca o maturizare a pietei autohtone, care a inregistrat o crestere de 25% a vanzarilor de vinuri de calitate. Tendinta se mentine in continuare si se datoreaza in mare masura si unei cresteri evidente a calitatii vinurilor comercializate de podgoriile romanesti. Studiul realizat de Centrul roman pentru comert exterior, CRCE, arata ca, in Romania, structura productiei de vin din soiuri nobile, pe cele doua categorii de culoare, releva faptul ca o cota de 78,1% este detinuta de vinul alb, iar 21,9% de cel rosu.
Pe piata mondiala, vinul rosu a inregistrat cea mai mare pondere in totalul consumului de vinuri in 2000, popularitatea acestuia crescand datorita campaniilor publicitare intense de promovare a efectelor benefice ale sortimentului. In perioada 1995 – 1999, volumul vanzarilor la nivel global s-a majorat cu aproape 30%. Italia si Franta sunt principalele tari producatoare si consumatoare de vinuri, consumatorii din aceste tari manifestand preferinte pentru sortimentele proprii. SUA, Germania si Argentina s-au situat intre primele zece tari consumatoare, datorita nivelului ridicat al importurilor de vin. Marea Britanie este cunoscuta mai mult ca „piata de prezentare”, de evaluare a popularitatii vinurilor importate din diferite regiuni sau tari ale lumii.