Cum poate costa o vioara chiar si 5.000 de dolari? Vizita la atelierele sotilor Elena si Vasile Gliga din Reghin ofera o explicatie clara: peste 90 la suta din procesul de fabricatie al unei viori, cu mai multe etape meticuloase, este manual. Iar mare parte dintre lucratori au invatat meserie chiar de la Vasile Gliga. Mai mult, de la lemn la instrumentul finit distanta este de trei luni, pentru instrumentele de serie, pana la un an pentru viorile unicat! Asta neluand in calcul perioada de trei a
Cum poate costa o vioara chiar si 5.000 de dolari? Vizita la atelierele sotilor Elena si Vasile Gliga din Reghin ofera o explicatie clara: peste 90 la suta din procesul de fabricatie al unei viori, cu mai multe etape meticuloase, este manual. Iar mare parte dintre lucratori au invatat meserie chiar de la Vasile Gliga. Mai mult, de la lemn la instrumentul finit distanta este de trei luni, pentru instrumentele de serie, pana la un an pentru viorile unicat! Asta neluand in calcul perioada de trei ani de uscare naturala a lemnului!
Sotii Gliga nu stiu sa cante la nici unul dintre instrumentele pe care le fac – viori, violine, violoncele, chitare si contrabasuri. In schimb, stiu exact ce chitara trebuie sa foloseasca un rocker, un folkist sau un instrumentist de muzica clasica. Au invatat mestesugul viorilor dupa 20 de ani petrecuti in Fabrica de Instrumente de la Reghin. Elena si Vasile Gliga au fost colegi de liceu. In clasa a unsprezecea au hotarat sa se casatoreasca, dar atitudinea lor era nepotrivita vremurilor de atunci si au fost exmatriculati. Au fost nevoiti sa se angajeze ca muncitori necalificati la Fabrica de instrumente din Reghin. El, la atelierul de sculptura, ea la slefuire. Nu au renuntat la scoala si au fost mai departe colegi la seral. Mai mult, au plecat la Brasov in 1980, unde Vasile Gliga a facut facultatea de Industrializarea Lemnului. ,,Pot sa spun ca sotia, care a continuat sa lucreze, m-a tinut la facultate, pe langa faptul ca avea de crescut si doi copii, spune Vasile Gliga. S-au intors apoi la Fabrica de Instrumente, iar traseul sotilor Gliga a fost permanent crescator, astfel ca Elena Gliga a ajuns in pozitia de sef de personal, iar el, de la tehnolog la seful serviciului comercial.
Cu cativa ani inainte de 1989, Vasile Gliga a inceput sa lucreze si pe cont propriu. ,,Am furat meserie dupa atatia ani in fabrica si prima vioara am facut-o in debara, in 1988. Am trimis-o pe ascuns la concursul de la Cremona, in Italia,,, isi aminteste Vasile Gliga. In 1990, a vandut vioara cu care a participat la concurs si a cumparat o Dacie. In acelasi an obtine ,,autorizatie dupa program,, si incepe lucrul acasa, intr-o camera de 2 pe 1,5 metri. Facea doua viori pe luna, pentru ca un singur instrument presupunea 300 de ore de munca! Momentul decisiv a fost plecarea de la Fabrica de Instrumente, in 1991. ,,O vioara costa intre 500 si 750 de marci, pentru ca atunci nu aveam un nume si ne-am gandit ca ne putem descurca si singuri,,, spune Vasile Gliga. Acum, companiile grupului produc aproximativ 3.000 de instrumente pe luna, iar pretul lor variaza intre 50 de dolari (instrumente scoala) si 5.000 de dolari (unicate). Numele Gliga este cunoscut in randul instrumentistilor la nivel mondial. si regretatul Sir Yehudi Menuhin a primit, cu cativa ani in urma, o vioara Gliga pe care a apreciat-o printr-o scrisoare trimisa lutierului din Reghin. Grupul de companii a avut o crestere fulminanta, de la sase angajati si cateva mii de dolari rulati in 1991 la aproape 900 de angajati si o cifra de afaceri de peste cinci milioane de dolari anul trecut. Cea mai mare parte a instrumentelor (98%) este exportata. Jumatate din export ajunge in Statele Unite, unde grupul are chiar o firma, in California, Gliga Violins USA, administrata de fiul cel mare, masterand acolo. Firma din America vinde cam 2.000 de instrumente anual si ruleaza 500.000 de dolari pe an. Celelalte piete importante sunt Germania, Canada, Australia si Japonia. Vand bine si pe Internet si considera ca au cel mai bun site in domeniu – violinslover.com. De doi ani familia Gliga s-a orientat si pe piata interna. ,,Instrumentele romanesti nu au fost cautate decat dupa ce au fost vazute pe pietele straine,,, e de parere Vasile Gliga. Companiile Gliga sunt afaceri de familie in toata regula. In cele mai multe firme sotia este actionarul majoritar. ,,Ea este mai organizata, mai ordonata,,, spune Vasile Gliga. Cristian, fiul (26 de ani) se ocupa de firma din America, Dumitrita, fiica (23 de ani) este directorul de marketing pe grup, iar sotul ei este directorul uneia dintre firme. Chiar si fata cea mica – Mirona (17 ani) s-a implicat inca din clasa a opta in afacere si, pentru ca vorbeste foarte bine engleza, se ocupa de relatiile cu clientii si era prezenta la targurile internationale. Mirona, ,,rasfata familiei,,, este acum campioana nationala la dans sportiv latino-american si standard si locul cinci mondial la zece dansuri. De altfel, pentru fata cea mica a fost infiintat in 1998 clubul ,,Dansul viorilor,,, iar in 1999 a fost construit gimnaziul privat ,,Mirona,,, cu specific dans sportiv, care are acum 100 de elevi. Din zece campioni nationali la dans sportiv, sase sunt membrii ai clubului ,,Dansul viorilor,,. Mirona umple si putinul timp liber al sotilor Gliga. ,,Ne place foarte mult sa mergem cu Mirona la concursurile internationale. Chiar si acum (august 2003 n.r.) vom pleca trei saptamani la concursuri in Germania si in Statele Unite, la Miami si Los Angeles,,, spune Vasile Gliga, un lutier pentru care familia este satisfactia cea mai mare. ,,Totul se datoreaza familiei,,, spune Gliga.
Elena si vasile Gliga
Domiciliul – Reghin, judetul Mures
Familie – Casatoriti (1977), trei copii
Start – au facut prima vioara acasa si au vandut-o in Austria
Afaceri
1992 Gama Prodex – fabricarea viorilor
1994 Gliga Vasile Instrumente Muzicale – instrumente muzicale unicat
1997 Gems Impex – instrumente muzicale pentru studenti (pret mediu)
2000 Genial Violins – instrumente pentru scoala (foarte accesibile ca pret)
Romforest – exploatarea lemnului si debitarea de cherestea
Gliga Violins USA (Los Angeles) – desfacere instrumente muzicale
Productie – 3.000 de instrumente pe luna
Export – 98% din productie
Destinatii export – SUA (50%), Germania (20%), Canada, Australia, Japonia (cate 5%).
Cifra de afaceri pe grup
5,1 milioane USD (2002), 6 milioane USD, estimare 2003
Nr. angajati – 896