La Paris, poliţia a folosit gaze lacrimogene împotriva protestatarilor adunaţi în Piaţa Republicii, de unde în jurul orei 11:00 GMT aceştia au pornit într-un marş pe o distanţă de şase kilometri.
Potrivit Ministerului francez de Interne, pe întreg cuprinsul Franţei manifestau sâmbătă în jurul orei 13:00 GMT circa 17.400 de ”veste galbene”, număr mai mic faţă de cel de sâmbăta trecută, când au fost circa 22.000.
Însă aceste cifre oficiale sunt contestate de protestatari, care acuză guvernul că subestimează numărul lor.
”Tema protestului de astăzi este violenţa poliţiei, pentru că este insuportabilă. Ni se interzice să manifestăm şi se trage asupra noastră fără niciun motiv. Este o mare represiune. Sunt mulţi răniţi”, se plânge un manifestant reporterului agenţiei spaniole de presă.
Participanţii la marşul parizian au dorit să transmită mesajul că sunt victime ale acţiunilor disproporţionate ale forţelor de ordine şi i-au omagiat pe cei răniţi în protestele din weekend-urile trecute.
În centrul atenţiei a fost decizia anunţată cu o zi în urmă de Consiliul de Stat, cea mai înaltă instanţă administrativă a Franţei, care a refuzat să suspende utilizarea de către forţele de ordine a lansatoarelor ”flash-ball” (LBD) împotriva manifestaţiilor, deşi în timpul protestelor ”vestelor galbene” aceste arme care proiectează gloanţe neletale de cauciuc de calibrul 40 mm până la o distanţă de 50 de metri au provocat răni grave unor demonstranţi, unii dintre ei pierzându-şi un ochi.
Jerome Rodrigues, devenit unul dintre simbolurile mişcării ”vestelor galbene” după ce a denunţat că a fost rănit la ochi cu o astfel de armă, s-a alăturat sâmbătă marşului şi a cerut demisia preşedintelui Emmanuel Macron. Începute pe 17 noiembrie ca un protest împotriva creşterii taxelor la combustibil, manifestaţiile s-au transformat într-o contestare a liderului de la Elysee şi au fost marcate de arestări masive – unele cu caracter preventiv -, acte de vandalism şi intervenţii ale forţelor de ordine folosind gaze lacrimogene şi tunuri cu apă.
