„În ultimele săptămâni am avut de gestionat o serie de situații limită care implică cetățeni străini provenind din spațiul extracomunitar și angajatorii lor români. Vorbesc despre cetățeni din Sri-Lanka, Vietnam, India, etc., oameni veniți pe teritoriul României la muncă și ale căror contracte au fost încetate ÎNAINTE DE TERMEN (cu implicații asupra costurilor șederii în România, dacă doresc să rămână, până la expirarea vizei de lucru, dar și asupra transportului de repatriere, agreat pentru finalul contractului initial, NU și pentru întreruperea înainte de termen).

Sunt contracte încetate în contextul pandemiei dar astfel de situații au existat și înainte de pandemie; cert este că a venit peste mine o nouă temă de gestionat, temă rămasă neabordată de ani de zile. Și nu m-am eschivat. Adevărul este că din momentul în care cetățenii străini vin în România să muncească, sunt mai multe instituții implicate”, scrie Violeta Alexandru pe Facebook.

Intermedierea pentru găsirea de locuri de muncă în România

„Despre firmele care au asigurat intermedierea pentru găsirea de locuri de muncă în România (pentru contingenți, cum îi numim pe lucrătorii din spațiul extra-comunitar), nu s-a vorbit. Despre reprezentanții statului din care provin cetățenii respectivi și despre rolul acestora într-o perioadă plină de tensiune ca cea pe care o traversăm (așa cum vorbim despre ambasadele și consultatele noastre atunci când apar probleme vizându-i pe românii care lucrează în străinătate), s-a vorbit mai puțin.

Despre rolul altor instituții cu atribuții în gestionarea contingenților, nu s-a vorbit. Dar despre Ministerul Muncii s-a vorbit, probabil pentru că aici chiar s-au schimbat lucrurile. Și reacționăm la sesizări!

Neînțelegere a ceea ce întâmplă, panică, neprezentare la serviciu în zile repetate în pofida solicitării angajatorului, revoltă, tensiune, lipsă de perspectivă, lipsă de colaborare între instituții, angajatori care argumentează că ar fi fost, în mod injust, tratați de opinia publică, în condițiile în care toți angajații lor trebuie să beneficieze de același tratament când nu se mai prezintă la serviciu, etc. – practic au fost toate acestea și multe altele pe masa mea, pe această temă, în ultimele săptămâni. Cred că am dacă nu sute, zeci de ore de vorbit pe această temă pentru a asculta toate părțile”, a completat ministrul Muncii.

Soluția propusă Inspectoratului General de Imigrări

„Nu ignor niciun semnal dar rolul meu rămâne acela de a găsi soluții de sistem.

Iată soluția propusă Inspectoratului General de Imigrări, instituția care are evidența acestor persoane pe teritoriul României și care știe în orice moment situația lor, fiind notificați de angajatori și la preluare și la încetarea contractelor de muncă.

Așadar:
1. Când angajatorii din România depun documentele la IGI în vederea obținerii avizului de muncă, trebuie verificate condițiile contractuale, inclusiv pentru situațiile în care relațiile de muncă se întrerup mai devreme (ca în orice relație de muncă, atunci când motivul e imputat angajatului – sunt niște condiții, când este din vina angajatorului – sunt alte condiții).
2. Când angajatorii notifică IGI privind întreruperea contractelor de muncă, IGI trebuie să intervină prompt și să discute cu aceste persoane a căror evidență au obligația să o țină constant pentru a răspunde în orice moment despre prezența lor pe teritoriul României.
2.a Doresc să muncească în continuare?
Conform protocolului pe care l-am solicitat între ANOFM și IGI, IGI, de o manieră proactivă, va contacta AJOFM din județul în care și-au desfășurat activitatea pentru a le pune la dispoziție acestor oameni oferte de noi locuri de muncă. Optica trebuie să fie următoarea: dorim să sprijinim pe toți cei care vor să muncească în România! Adițional, se pot contacta, pentru că există aceste informații, Agențiile de Plasare a Forței de Muncă pentru a identifica și prin acest canal, alte oferte de muncă față de cele ale ANOFM.
2.b. Doresc să revină în țara lor?
IGI alături de autoritățile statului din care provin aceste persoane, de agenția care s-a ocupat de condițiile contractuale inițiale, trebuie să se organizeze în acest sens.

Pandemia a fost o perioadă grea pentru toți românii, implicit pentru cetățenii străini care nu vorbesc limba română. Înțeleg foarte bine acest lucru, dar lucrurile trebuie așezate, instituțional, pentru orice situație (nedorită) care apare acum și în viitor.

Nu în ultimul rând, o spun răspicat: nu toți cetățenii care muncesc în România traversează situații dificile, ba chiar m-au sunat cei care își văd de treabă, îngrijorați că o etichetă tip “angajați problemă” ar putea să le creeze probleme tuturor. Sunt oameni care își văd de treabă. Se tem de o reacție de respingere generalizată față de toți străinii.

Vom fi în echipă cu IGI pentru orice situație apărută”, a conchis Violeta Alexandru.

Sursă foto: INQUAM Octav Ganea