Ministrul Muncii şi Protecţiei Sociale, Violeta Alexandru, a afirmat că, în marea lor majoritate, românii care muncesc sezonier în Germania nu sunt trataţi ca sclavi.

În anumite ferme nici angajatorul nu făcea eforturi suplimentare, dar nici românii nu contribuiau la menţinerea de condiţii decente, a precizat Alexandru.

”Românii nu sunt trataţi ca sclavi”

”Aveam mai multe semnale de mai multă vreme, dar nu aşa de profunde ca acestea care au apărut imediat ce au fost ridicate restricţiile. Fizic nu am putut să plec până a început toată această pandemie.

Am numărat zilele până când s-au ridicat restricţiile şi am putut să-mi pregătesc plecarea, i-am spus premierului că vreau să plec. Cea mai bună informare o am de la oameni, direct.

Nu mi-a cerut nimeni să plec (în Germania, n.r.) şi nu am niciun motiv să spun altfel. Nu mi-a cerut nici partidul, nimeni. Voiam eu să aud dincolo de informările pe hârtie şi mi-a prins extrem de bine.

În majoritate, românii nu sunt trataţi ca sclavi. Nu am făcut o statistică, dar şi aici, ce înseamnă condiţii decente este o chestiune relativă. Am văzut şi ferme în care condiţiile, din punctul meu de vedere, erau acceptabile, dar se putea şi mai bine.

”Cei mai mulți pleacă pe cont propriu”

Am văzut şi ferme în care condiţiile nu erau grozave. Unde nu erau condiţii decente, adevărul este undeva la mijloc. În anumite zone, în anumite ferme nici angajatorul nu făcea eforturi suplimentare, dar nici românii noştri nu contribuiau la menţinerea de condiţii. Nu vreau, însă, să generalizez”, a spus Alexandru luni la Europa FM.

Ministrul de resort a subliniat, totodată, că de mai mulţi ani sunt români care merg să lucreze în Germania la acelaşi angajator, dar care nu s-au gândit şi la implicaţiile de la nivelul protecţiei sociale.

„Dacă ar pleca prin agenţiile de plasare a forţei de muncă, am putea avea o evidenţă, dar cei mai mulţi dintre dânşii (lucrătorii români, n.r.) pleacă pe cont propriu.

Vizita mea în Germania mi-a arătat o Românie care merge de 8, 9, 10 ani la acelaşi angajator german şi care a fost mulţumită de faptul că a încasat nişte bani munciţi zi-lumină, dar pe care nu am găsit-o conştientă de implicaţiile la nivelul protecţiei sociale, de exemplu.

Pachet minim de protecţie socială

Contractele de muncă pentru muncitorii sezonieri sunt un tip de contract de aproximativ 70 de zile care nu presupun acelaşi regim de inventariere şi de evidenţă ca restul contractelor de muncă. Problema mea este că aş dori să trecem în revistă un minim pachet de protecţie socială pentru români.

Sigur că e de înţeles că cineva îşi doreşte să aibă un venit imediat şi din el să plătească lucrurile de care are nevoie, dar eu am datoria să fac mai mult pentru protecţia lor imediată, dar mai ales pe termen lung pentru momentul în care ies la pensie.

Vorbesc aici de un plan al Germaniei pe care trebuie să-l facem împreună, pentru că în măsura în care dânşii ar avea contribuţii plătite în România, chestiunea devine comună. Unele contribuţii ar putea fi plătite aici, iar altele acolo”, a afirmat Violeta Alexandru.

Aceasta a menţionat că, în medie, un român care munceşte ca sezonier în Germania câştigă 2.000 de euro/lună, însă sunt cazuri în care se poate ajunge la o sumă dublă.

Contractul colectiv

„În medie, un român care munceşte în Germania sezonier, câştigă 7,10 euro/oră net, deci o medie pe lună de 2.000 de euro. Unii dintre dânşii câştigă chiar mai mult, pentru că pe lângă norma pe oră sunt foarte harnici, culeg foarte bine cu nişte eforturi consistente şi pot câştiga şi dublu.

Din păcate, pe această sumă se plăteşte doar un impozit, de aici şi diferenţa de instituţie între noi şi Germania. În Germania, aceste controale sunt făcute de organe fiscale, pentru că ceea ce se verifică este această componentă de impozitare a sumei respective şi alte structuri verifică componenta de sănătate, de protecţie minimală.

Pentru românii noştri am cerut să se verifice, şi ministrul (german al Muncii, n.r.) m-a asigurat, în ce măsură există în toate fermele acest contract colectiv pentru pachet minimal de servicii, care înţeleg că funcţionează ca o bună practică în rândul fermierilor.

Asociaţiile fermierilor sunt foarte puternice în Germania. Dincolo de instituţii şi legi, ei se autonormează şi au anumite standarde. Este o ruşine pentru un fermier să-şi permită să nu lucreze la aceleaşi standarde cu ceilalţi membri din asociaţie”, a susţinut ministrul Muncii.

Asigurarea de sănătate

Oficialul a adăugat că un astfel de contract de muncă „ar presupune un fel de asigurare de sănătate”. „Este un contract între angajator şi unităţi medicale private sau publice pentru situaţii uzuale. Dacă persoana este infectată cu COVID, am fost asigurată că sistemul medical din Germania se mobilizează imediat, dincolo de pachetul acesta minimal”, a evidenţiat Alexandru.

Ministrul Muncii a efectuat, săptămâna trecută, o vizită de lucru în Germania, pe agendă figurând discuţii cu ministrul federal al Muncii şi Afacerilor Sociale, Hubertus Heil, şi cu ministrul federal al Alimentaţiei şi Agriculturii, Julia Klockner.

De asemenea, Violeta Alexandru a mers la ferme de sparanghel din landul Brandenburg şi a avut discuţii cu reprezentanţii Uniunii Fermierilor Germani.

Temele de discuţie au vizat principalele probleme cu care se confruntă cetăţenii români care lucrează pe teritoriul Germaniei, din punct de vedere al legislaţiei muncii şi al condiţiilor contractuale, dar şi sprijinul pe care centrele de consiliere ale acestei organizaţii îl acordă cetăţenilor români, prin reţeaua de consiliere a Fair Mobilitat.