plecarii dumneavoastra de la Romcar?
Viorel Niculescu: Plecarea mea este totusi amiabila, de comun acord cu actionariatul. Mi s-a reprosat managementul autoritar. E vorba de o anume flexibilitate majora in a selecta partenerii si relatiile contractuale. Din punctul de vedere al holdingului din care face parte si Romcar, poate ca aceasta gandire de ansamblu este buna, insa este restrictionista pentru companiile din componenta. Pentru anul 2005, noi, impreuna cu Ford, ne-am propus sa vindem 6.000 de masini noi. Pentru a realiza aceasta se presupune ca ai o rapiditate in gandire si in a rezolva problemele care apar zi de zi. Acest lucru nu se poate face daca nu ai flexibilitate. Atata timp cat resursele sunt indreptate acolo unde are holdingul nevoie si nu catre fiecare firma componenta in parte, atunci este clar ca exista o discrepanta in a aborda o strategie.
Capital: Situatia grupului TiriacAuto si a Romcar este asemanatoare cu cea a Romaniei, cu judetele care dau la buget mult si primesc putin?
Viorel Niculescu: Probabil. Nu as vrea sa extrapolez. Eu va spun care este situatia si ce m-a impiedicat pe mine. Eu consider foarte rigide aceste suprastructuri care actioneaza deasupra Romcar . Aceasta rigiditate te impiedica sa ai dinamica impusa de piata. Eu am doua sepci pe care le port in acelasi timp: una pentru Tiriac Holding, si alta pentru Ford. Compania Ford are intentia de a castiga cota de piata. Cota este stabilita impreuna cu actionarii companiei pentru care lucrez, insa mijloacele nu mai sunt cele necesare pentru a atinge cota de piata propusa.
Capital: Problemele au aparut in momentul infiintarii TiriacAuto?
Viorel Niculescu: Da. O sa va dau un exemplu. Nu poti vinde masini daca nu ai o retea la nivel national. Aceasta structura, pe care eu o consider rigida, impiedica aparitia unor oameni care sa vrea sa se asocieze cu Ford si sa puna umarul la aceasta dezvoltare. Or eu, in conditiile acestea, nu pot crede ca vom putea castiga cota de piata in acest an. Aceasta discrepanta intre vederile pe care le am si ceea ce vad eu ca se intampla m-a determinat, dupa o discutie cu actionarii, sa renunt la managementul acestei firme.
Capital: Grupul auto detinut de Ion Tiriac cuprinde zece marci, unele dintre ele concurandu-se reciproc. S-a folosit pentru aceasta situatie termenul „canibalizare”.
Viorel Niculescu: Aceasta „canibalizare” s-ar evita daca firmele ar fi lasate sa evolueze separat. Daca resursele se duc acolo unde are nevoie grupul, este clar ca ele nu vor mai ajunge acolo unde au fost create. Este vorba de o centralizare.
Capital: Este ca intr-o familie care are zece copii si in care cel mai neajutorat primeste la fel de mult ca si cel dotat si cu potential?
Viorel Niculescu: Exact. Exact ca o famile care il impiedica pe cel cu potential sa mearga la facultate, pentru a face toti liceul. Acesta este principalul motiv de discordanta intre mine si actionariat.
Capital: Care a fost reactia actionariatului?
Viorel Niculescu: In cadrul holdingului sunt nume sonore, care au realizat ceva, si oameni a caror mediocritate isi spune cuvantul. Acestia nu pot vedea mai departe de un anumit orizont. Intr-un fel, personalitatile se simt marginalizate. Cei care au decizia aproba aceasta inundare cu personaje care nu sunt, din punctul de vedere al profilului managerial, niste personalitati.
Capital: Credeti ca aceasta strangere intr-un holding auto a fost o decizie gresita?
Viorel Niculescu: Doar aplicarea ei. Ideea unui holding este foarte buna, pentru ca aceasta e structura moderna care ar trebui sa prinda asa numitele sinergii. Logistica, aprovizionarea, resursele umane, toate acestea ar trebui sa se faca unitar. Aceste nivele, in mod paradoxal, sunt cele mai putin sinergetice in cadrul grupului. Holdingul se vrea insa o sinergie in domeniile unde nu se poate face acest lucru. Marketingul, de exemplu, se face centralizat, fara sa se tina seama de unde este luata fiecare resursa. Nu poti sa vinzi 6.000 de masini cu resurse apropiate de cei care vand 1.000. Daca fiecare marca ar avea strategia proprie si ar fi complet separata, si-ar gasi resurse proprii de finantare si nu ar mai beneficia de bugetul centralizat. Aceasta supracentralizare care se practica nu poate decat sa penalizeze premiantii in dauna celorlalti.
Capital: Domnul Tiriac are imaginea unui capitalist pur-sange. Aceasta structura ne duce mai mult cu gandul la etatism si centralism.
Viorel Niculescu: Domnul Tiriac este un om extraordinar, insa el nu poate face nimic fara o armata de consilieri si de sfatuitori. Cei care il inconjoara nu sunt neica-nimeni. Au o buna pregatire in domeniu si au demonstrat anumite capabilitati. Insa in ceea ce priveste viziunea asupra activitatii de zi cu zi, mai ales intr-o activitate atat de dinamica, mai putem discuta.
Capital: Care va fi soarta intregului grup auto daca strategia va continua pe acest drum?
Viorel Niculescu: Marile companii vor vrea ele sa fie prezente pe piata si nu va mai fi aceasta idee de importator. Asa cum Mercedes va veni, va veni si Ford. Si tot ceea ce este legat de ele, pentru ca domnul Tiriac are zece marci care, de fapt, sunt vreo trei mari grupuri auto. Aceasta idee de grup se va sparge in clipa in care vor veni toti acestia in Romania.
Capital: Ce veti face de acum incolo?
Viorel Niculescu: In primul rand, trebuie sa las o situatie stabila. Conform intelegerii cu actionariatul, caut un inlocuitor. In plus, Ford mi-a oferit posibilitatea de a o lua de la capat in Croatia. Acolo, un grup de investitori are reprezentarea lui Ford si are infrastructura complet distrusa. Increderea intre dealeri si importator s-a erodat simtitor. Daca in 1998 vindeau 3.800 de masini, in 2004 au vandut 1.300.
Capital: Nu aveti si oferte de pe piata romaneasca?
Viorel Niculescu: Sunt prea legat de Ford pentru a merge la concurenta. Daca voi ramane in Romania, as vrea sa fac toate proiectele pe care nu le-am putut face in acesti ani.

Viorel Niculescu
· Data nasterii: 23 martie 1952
· Starea civila: casatorit, un copil
· A absolvit cursurile Facultatii de Transporturi din Bucuresti in anul 1977. In 1992, a terminat Istituto Nazionale Assicurazzioni din Venetia.
· A lucrat din anul 1977 si pana in 1986 ca inginer in cadrul intreprinderii bucurestene Pumac.
· Din 1986 si pana in 1991, este inginer-sef la Pumac Bucuresti.
· In anul 1993, vreme de patru luni, ocupa functia de director tehnic la Generala – Astra Asigurari.
· Din mai 1993, este general manager si administrator la Romcar.

Viorel Niculescu despre
Ion Tiriac: „Este ca un animal de prada care simte sangele actionarilor in afaceri. Omul Ion Tiriac este complex, cu prieteni si foarte multi dusmani. Una peste alta, probabil ca nu a putut sa isi gaseasca o imagine clara. In ochii unora, imaginea pe care o are este mai sus decat ceea ce este. Multi au insa o imagine despre el mai jos decat ar trebui sa o aiba.”
Dacia Logan: „Este un succes. Cine vorbeste altfel despre Logan nu este obiectiv. In 1998, Schweitzer de la Renault a venit in Romania si a avut o intrevedere cu APIA. Atunci a spus ca va construi o masina de 5.000 de euro. L-am intrebat ironic daca a prins si TVA in aceasta suma. El mi-a spus serios ca da. Jos palaria, a reusit. Acum, Schweitzer se poate retrage in mare glorie”.