"În cazul BRUA reafirmăm angajamentul nostru clar şi absolut faţă de acest proiect şi asigurarea sustenabilităţii sale este o prioritate. Pe teritoriul României, proiectul se dezvoltă în conformitate cu calendarului stabilit, lucrările efective demarând la începutul acestei luni. Dialogul deschis între toate părţile interesate este esenţial şi România va continua să încurajeze o astfel de abordare. A făcut-o şi în aceste zile când a răspuns pe un ton moderat unor declaraţii care, la un moment dat, păreau că nu fac bine demersului nostru comun. Ne dorim, totuşi, promovarea proiectului pe o rută cât mai apropiată de traseul iniţial, aprobat prin finanţarea acordată de Comisia Europeană", a spus Ştefan. 

Acesta a adăugat că, în acest an, autorităţile de la Bucureşti ar putea face un anunţ pozitiv referitor la decizia de exploatare a resurselor din Marea Neagră. 

"Referitor la resursele din Marea Neagră, sperăm că vom avem un anunţ pozitiv în acest an privind decizia de exploatare şi suntem încrezători că, odată decizia confirmată, aceste resurse vor juca un rol important la nivel regional ca o contribuţie reală la materializarea principiului diversificării", a menţionat oficialul. 

Vice prim-ministrul a susţinut, totodată, că România sprijină proiectul european şi, implicit, Uniunea energetică. 

"România sprijină agenda ambiţioasă a proiectului european. Viziunea noastră în cadrul Uniunii e una fermă, pro-europeană, care urmăreşte o integrare mai profundă. România sprijină această Uniune energetică în continuare, sprijină dimensiunea de securitate energetică şi rămâne deplin angajată în realizarea acestor obiective. România susţine ferm principiul diversificării nu doar al rutelor de transport, ci şi al surselor de aprovizionare, în ideea evitării adâncirii dependenţei de un singur furnizor, ceea va conduce la un grad mai mare de securitate energetică. Depunem, în calitate de stat membru al Uniunii Europene, eforturi constante ca furnizor se securitate energetică şi în Europa şi avem potenţialul de întări acest rol prin politica şi programele noastre", a afirmat Viorel Ştefan. 

Demnitarul a punctat, de asemenea, că, în ceea ce priveşte directiva gazului natural, România ar putea lua în considerare ideea de diversificare a aprovizionării în forma sa dublă. 

"Din perspectiva exercitării mandatului la Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, României îi revin trei teme principale: viitorul implementării Uniunii energiei, obiectivul fiind acela de a contribui la finalizarea pieţei interne de energie, dezvoltarea infrastructurii energetice europene şi promovarea securităţii nucleare. Programul preşedinţiei noastre va avea în prim plan cetăţeanul. Dacă vorbim despre directiva gazului natural, România ar putea lua în considerare ideea de diversificare a aprovizionării în forma sa dublă. Ar trebui să fie o condiţie a evaluării oricărui nou proiect de interconectare energetică cu state terţe. Acest principiu s-ar putea proba în cadrul dezbaterilor privind iniţiative controversate, precum Nord Stream 2. În ceea ce priveşte propunerea de Directivă privind normele comune privind piaţa de gaze naturale, partea română a apreciat oportune propunerile avansate de alte state membre de a introduce criterii minime pentru stabilirea unui prag minim pentru capacitatea de interconectare în baza cărora să fie determinate interconectările care se supun noilor prevederi. România are deja toate elementele constitutive ale unui hub gazier", a precizat Ştefan. 

Proiectul BRUA a fost gândit ca o conductă care va lega Bulgaria, România, Ungaria şi Austria. 

Capacitatea de transport din România spre Ungaria a fost supralicitată de cinci ori în decembrie 2017, în cadrul procesului de open-season, adică rezervare de capacitate. Companiile care au câştigat trebuie să confirme adjudecarea acestui drept până în 14 decembrie 2018. AGERPRES