Virgil Popescu a venit sâmbătă, 26 noiembrie, cu o reacție importantă privind solicitarea de includerea a AHE Valea Sadului în REPower EU, după o scrisoare trimisă de Consiliul Județean Gorj. Ministrul a explicat că amenajare hidroenergetică din zonă nu avea funcţia principală de producere de energie electrică, ci funcţii de irigaţii și de protejare împotriva inundaţiilor, motiv pentru care recomandă o serie de cereri la Ministerul Agriculturii și al Mediului pentru a dezvolta zona respectivă.
Virgil Popescu, ministrul Energiei, a explicat, în cadrul unei vizite în Târgu Jiu, că demersul conducerii Consiliului Judeţean Gorj, de solicitare a includerii amenajării hidroenergetice Valea Sadului în lista proiectelor finanţate prin REPower EU, este unul populist, punctând că autorităţile locale nu trebuie să se limiteze la o hârtie trimisă către minister.
Virgil Popescu a participat, alături de Marcel Boloş şi Alina Gorghiu, la conferinţa judeţeană de alegeri a PNL Gorj.
Virgil Popescu, reacție privind solicitarea de includerea a AHE Valea Sadului în REPower EU
Potrivit ministrului, respectiva amenajare hidroenergetică este una în trei trepte, cu un total instalat pe medie de 20 MW, iar valoarea investiţiei s-ar ridica la aproximativ 500 de milioane de euro, sumă care nu se justifică deoarece amenajarea, aşa cum a fost gândită în urmă cu peste 30 de ani, nu avea funcţia principală de producere a energiei electrice.
„Investiţia de la Valea Sadului este una de amenajare hidroenergetică de 3 trepte (…) total putere instalată este pe medie de 20 MW, maxim poate să fie 50 MW. Valoarea investiţiei neactualizate la nivelul anului 2010 este de 2,5 miliarde de lei, adică peste 500 de milioane de euro. Este evident, cum a fost ea gândită în anul 1989, că această amenajare hidroenergetică nu avea funcţia principală de producere de energie electrică, avea alte funcţii de irigaţii, de protejare împotriva inundaţiilor.
Este clar că domeniul de responsabilitate al Ministerului Energiei pe această amenajare nu este prioritar. Autorităţile locale nu trebuie să se limiteze la o hârtie către Ministerul Energiei şi de aceea am spus că mi se pare un joc populist să trimiţi la Ministerul Energiei o hârtie pentru o investiţie. De ce nu e prinsă în capitolul Energie? Pentru că, din punct de vedere al eficienţei pe energie, este clar că nu se justifică. Energiile regenerabile sunt definite ca microhidrocentrale sub 10 MW, iar această are trei trepte, toate sunt sub 10 MW. Eu cred că preşedintele Consiliului Judeţean, poate şi cu primarul municipiului Târgu Jiu, să meargă la Ministerul Mediului, la Ministerul Agriculturii şi să discute foarte serios acest lucru acolo, noi venim şi susţinem partea de energie, dar pe zonă, astfel încât să ne încadrăm în nişte parametri şi o valoare a energiei pe MW astfel încât să fie sustenabilă”, a spus Virgil Popescu.
Consiliul Județean Gorj, adresă către Guvern
Săptămâna trecută, Consiliul Judeţean Gorj a înaintat o adresă către Guvern, Ministerul Investiţiilor Europene şi Ministerul Energiei prin care solicită includerea proiectului de investiţii „AHE a Râului Jiu pe sectorul Valea Sadului – Vădeni” în lista proiectelor finanţate prin REPower EU.
Potrivit unei informări a CJ Gorj, solicitarea vine în contextul lansării în procedură de transparenţă decizională a proiectului de Ordonanţă de urgenţă privind obiectivele de investiţii pentru realizarea de amenajări hidroenergetice, în care sunt incluse doar două proiecte.
„Având în vedere că REPower EU este orientat către investiţii aflate în diferite etape de execuţie, includerea AHE Valea Sadului – Vădeni este esenţială, atât prin prisma anvergurii proiectului, cât şi prin cea a stadiului actual de execuţie, de peste 50%. De precizat că nu este primul demers pe care Consiliul Judeţean Gorj îl face în acest sens, în luna mai a anului 2018 fiind înaintată o solicitare similară, prin care se solicita găsirea unei soluţii pentru finalizarea lucrărilor la obiectivul de investiţii”, se arată în informarea CJ Gorj.
Lucrările începute în 1989, executate în proporție de 50%
Aceeaşi sursă punctează că lucrările la respectiva amenajare hidroenergetică sunt executate în proporţie de peste 50%, iar abandonul acestor lucrări generează cheltuieli enorme pentru readucerea terenurilor în starea iniţială, trebuie analizată în mod realist finanţarea, analiză care să se facă cu reevaluarea restului de executat, atât valorică, cât şi ca soluţie tehnică.
Ministrul Energiei a mai afirmat că strategia energetică a României este finalizată şi trimisă deja în circuitul de avizare interministerial. „Dar practic, după noua directivă europeană 944, pe care am transpus-o la sfârşitul anului trecut, ceea ce a fost obligatoriu, Planul naţional integrare a energiei şi schimbări climatice a fost finalizat, aprobat încă din această vară, trimis către Bruxelles, prin care ne-am asumat practic ce vom face până în 2030 din punct de vedere al energiei în România. România se bazează pe energie nucleară, avem phase out-ul de cărbune până în 2032 şi folosirea gazului, care este o resursă internă (…) venim cu gazul ca şi energie de tranziţie şi pe deasupra energie regenerabilă, atât onshore, cât şi offshore din Marea Neagră„, a mai spus ministrul.