Căutarea unor produse investiţionale care să ofere randamentele dorite îi poate duce pe investitorii locali pånă în cele mai îndepărtate pieţe. Tranzacţionarea se poate face, însă, de pe laptopul de acasă.
Un investitor povestea recent despre nenumăratele telefoane primite de la o societate de investiţii care îi tot recomanda să cumpere tot felul de acţiuni sau produse derivate internaţionale. Bineînţeles că nu a acceptat, mai ales că nici măcar nu se întålnise cu respectivele persoane, cel mai probabil agenţi de vånzări care au sarcina de a atrage cåt mai mulţi bani de la clienţi, nu brokeri sau traderi. Printre acţiunile recomandate se găsea şi oferta publică iniţială (IPO) a Visa Inc., gigantul american ce se ocupă cu intermedierea plăţilor electronice. Acţiune a cărei cotaţie aproape s-a dublat în doar cåteva luni de la listare faţă de preţul din IPO. Trecånd peste regretele investitorului de mai sus faţă de ratarea oportunităţii, important de reţinut este că şi pe pieţele internaţionale există posibilităţi impresionante de cåştig.
Listarea Visa la bursa din New York (NYSE) a reprezentat evenimentul anului 2008, cel puţin pånă în prezent. Corporaţia a decis să se lanseze pe bursă în pofida crizei financiare prin care trece sectorul de profil din Statele Unite, cu pierderi de sute de miliarde de dolari pentru instituţiile bancare. Trebuie însă înţeles că obiectul de activitate al intermediarilor, cum este Visa sau Mastercard, nu are nicio legătură cu creditele neperformante. Împrumuturile nereturnate se află în grija băncilor la care sunt deschise conturile.
Cu excepţia American Express Inc., listată la NYSE din 1977, sectorul platformelor de plăţi electronice a fost, în cea mai mare parte, închis pentru public. Mastercard a devenit companie publică în urmă cu doi ani, iar Discover Financial Services (DFS – intermediar cu activităţi preponderent pe piaţa SUA), în 2007. Conform capitalizării, Visa este cea mai mare companie, cu un total de 57 miliarde dolari, urmată de American Express, cu aproape 46 miliarde dolari, Mastercard, 35 miliarde dolari, şi DFS, 7,5 miliarde dolari.
Randament de 66% în patru luni
Veniturile Visa din oferta publică s-au ridicat la 19,1 miliarde dolari, cea mai mare valoare din istoria pieţei de capital americane. Recordul mondial este deţinut de Commercial Bank of China, listată în 2006, cu o valoare de 22 miliarde dolari. Preţul unei acţiuni din oferta iniţială a fost de 44 de dolari, peste estimările iniţiale ale companiei, de 37-42 de dolari. În prima sesiune de tranzacţionare, din 19 martie, cotaţia Visa (simbol V la NYSE) a urcat la 56,5 dolari, cu 28% mai mult decåt preţul IPO. Maximul a fost atins la începutul lunii mai, cånd titlul Visa a ajuns la 88,5 dolari, adică dublu faţă de IPO, şi cu 56% peste preţul de închidere din prima de prezenţă la bursă.
După maximele din luna mai, cotaţia a început să coboare, menţinåndu-se însă la valori care oferă un randament impresionant pentru o piaţă matură aflată pe un trend descendent. Săptămåna trecută, titlul a coboråt pånă la 71,9 dolari, dar ulterior a revenit pånă la 73,25 dolari. La această cotaţie, cåştigul faţă de IPO este de 66%, iar faţă de închiderea primei şedinţe, de aproape 30%. Asemenea randamente pot fi întålnite la Bucureşti doar în cåteva cazuri, cum ar fi Azomureş, sau la societăţi de pe piaţa secundară Rasdaq.
Posibilităţile de creştere a acţiunii Visa rămån ridicate în ciuda unui PER (raportul dintre preţul din piaţă şi valoarea profitului), calculat pe baza estimărilor din al treilea trimestru, de 28,73, valoare care indică o companie supraevaluată. Aprecierea poate veni şi din faptul că Visa nu a inclus şi divizia europeană în cadrul entităţii listate şi din creşterea sectorială. Comparativ, titlurile Mastercard au crescut de şase ori în cei doi ani de la listare, de la 44,93 dolari la 271 de dolari pe acţiune. Rămåne de văzut dacă Visa va repeta performanţa competitorului.
19,1
miliarde de dolari este valoarea finală a ofertei publice iniţiale a Visa din primăvara acestui an
