Surse bancare spun ca BNR s-a hotarat sa mediatizeze faptul ca SIF-urile trebuie sa intre in legalitate, la scurt timp dupa ce a refuzat majorarea pana la 20% a participatiei SIF Muntenia la Banca de Investitii si Dezvoltare, banca ce apartine omului de afaceri Sorin Vantu.Teodor Mihaescu argumentase intentia societatii de investitii prin faptul ca SIF-urile doresc sa detina o banca proprie prin intermediul careia sa-si deruleze afacerile. SIF Muntenia ar fi dat startul. Celelalte patru SIF-uri
Surse bancare spun ca BNR s-a hotarat sa mediatizeze faptul ca SIF-urile trebuie sa intre in legalitate, la scurt timp dupa ce a refuzat majorarea pana la 20% a participatiei SIF Muntenia la Banca de Investitii si Dezvoltare, banca ce apartine omului de afaceri Sorin Vantu.
Teodor Mihaescu argumentase intentia societatii de investitii prin faptul ca SIF-urile doresc sa detina o banca proprie prin intermediul careia sa-si deruleze afacerile. SIF Muntenia ar fi dat startul. Celelalte patru SIF-uri ar fi urmat sa i se alature, achizitionand restul actiunilor de la BID.
Cererea SIF Muntenia a fost respinsa fara ca, la vremea aceea, BNR sa fi motivat public refuzul. La sfarsitul anului trecut, Mihai Bogza, viceguvernatorul BNR, a trimis SIF-urilor o scrisoare prin care le atentiona sa se incadreze in limitele legale privind participatiile acestora la banci.
Legea privatizarii nr. 58/1991 atribuia celor cinci foste FPP, actualele SIF-uri, 30% din bancile cu capital social de stat. Urmare a acestei legi, SIF-urile au mostenit de la FPP-uri participatii de aproape 6%, in fiecare dintre bancile aflate in proprietatea statului. In urma cu trei ani, la cererea Fondului Proprietatii de Stat (FPS) si a SIF-urilor, a fost emisa o ordonanta (Ordonanta de urgenta nr. 54/1998) prin care se reglementau procesele de regularizare a cotelor de actiuni detinute la anumite companii de stat sau banci. Termenul limita a fost stabilit, initial, la 30 septembrie 1999. Ulterior, Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare a aprobat o derogare de doi ani, motivul fiind neintelegerile intre SIF si FPS. „Cei doi ani s-au implinit la sfarsitul anului trecut”, afirma Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului Bancii Nationale a Romaniei.
El spune ca SIF-urile sunt acum obligate sa-si restructureze portofoliul, astfel incat sa intre sub incidenta legii bancare, lege care la articolul 70 stipuleaza ca: „in cazul retragerii aprobarii acordate actionarilor semnificativi (care detin cel putin 5% din actiunile unei banci – n.r.) exercitiul dreptului de vot al acestora se suspenda”. „Conform Ordonantei nr. 24 din 1993 SIF-urile pot detine maximum 5% din actiunile unei banci”, precizeaza consilierul guvernatorului BNR.
SIF-urile arata spre tribunal
Somatiile BNR au fost primite cu ostilitate de catre reprezentantii SIF-urilor. „La data intrarii in vigoare a Legii nr. 58/1998, SIF Oltenia detinea calitatea de actionar semnificativ la Eximbank, BRD, Banca Comerciala Romana si Bancpost, calitate obtinuta in conditiile si prin efectul legii”, afirma Vasile Salapa, presedintele SIF Oltenia, intr-o scrisoare transmisa viceguvernatorului BNR Mihai Bogza. Interpretarea legilor de catre SIF Oltenia il determina pe presedintele acesteia sa declare ca nu se afla in afara legii. „Daca nu vom rezolva aceste neintelegeri cu reprezentantii Bancii Nationale, vom ataca in instanta decizia bancii centrale”, ameninta Salapa.
Presedintele SIF Banat-Crisana, Ioan Cuzman, spune ca este o nedreptate ca, dupa ce anul trecut BNR a avizat detinerea unui pachet de 22,53% din actiunile bancii aradene West Bank, sa vina acum cu somatia de reducere a participatiei, pana la 5%, care oricum trebuie aprobata de BNR.
„BNR nu i-a dat SIF-ului in cauza nici un fel de aviz”, spune Vasilescu. El afirma ca banca centrala a avizat doar majorarea de capital de la West Bank si a atras atentia ca participarea SIF Banat- Crisana nu se incadreaza in prevederile Ordonantei de Urgenta nr. 24/1993. In articolul 27 din OUG nr. 24, litera b se arata ca „investitiile in valori mobiliare ale unei societati de investitii nu trebuie sa depaseasca minimum dintre 5% din actiunile cu drept de vot emise de catre un singur emitent si aflate in circulatie si suma drepturilor de vot conferite detinatorilor de astfel de actiuni”. Adrian Vasilescu afirma transant ca: „aceasta inseamna maximum 5%”.
Salapa afirma ca, cel putin in cazul SIF Oltenia, somatia BNR nu se justifica, intrucat este in vigoare OUG nr. 54/1998 care la alineatul 3 prevede posibilitatea ca SIF sa participe cu cel mult 10% din valoarea activului sau, fara nici un fel de restrictie in ceea ce priveste ponderea in capitalul social al unei banci sau companii.
Lipsa cotArii la bursA IngreuneazA vanzarea
Pana la urma, fara sa recunoasca direct aceste lucru, reprezentantii Societatilor de Investitii Financiare accepta intr-un fel ca motivatiile legale ale BNR sunt valabile. SIF-urile transmit insa in mod voalat BNR ca termenul limita de 30 martie este mult prea scurt pentru a putea sa vanda participatiile mai mari de 5%. „Piata de capital din Romania fiind insuficient de dezvoltata, lucru evidentiat si prin faptul ca numai BRD este listata la Bursa de Valori, dar actiunile sale sunt tranzactionate in volume mici, nu permite restructurarea unor portofolii deosebit de mari cum sunt cele ale SIF-urilor intr-o perioada scurta de timp”. In consecinta, Bancii Nationale i se recomanda sa amane momentul 30 martie 2002 pana cand va intra in vigoare noua legislatie privind piata de capital, iar Banca Comerciala va fi privatizata.
Asigurarile au crescut in 2001 cu 15,9%.Asirom ramane liderul pietei de profil
Conform Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor (CSA), volumul primelor brute incasate pe total piata a fost anul trecut de 10.176,3 miliarde lei, echivalentul a aproximativ 350 milioane USD (curs mediu 29.060,8 lei /un dolar). Cifra reprezinta o crestere in termeni reali de circa 15,89%, comparativ cu anul precedent (2000), si a fost obtinuta prin extrapolarea la totalul incasarilor a procentajului reprezentand contributia companiilor la fondul de protejare a asiguratilor.
Rezultatele arata ca piata este in continuare dezechilibrata valoric. Incasarile primelor zece companii au reprezentat in 2001 80% din total, desi la sfarsitul acestui an pe piata activau un numar de 47 de companii. Pe de alta parte, patru societati (Asirom, Allianz Tiriac, Nederlanden, Omniasig) detin 71,5% din incasarile primilor zece si mai bine de jumatate din cele ale intregii piete (57,15%).
In clasamentul general Asirom continua sa fie lider cu un procentaj de 22,35% din piata, cu mentiunea ca, fata de anul 2000, in 2001 diferenta fata de urmatoarea clasata (Omniasig acum doi ani, Allianz Tiriac, anul trecut) s-a diminuat de la 15 procente la doar 8.
Singura prezenta noua in top zece este cea a companiei Generali, aceasta inlocuind societatea de asigurari Anglo-Romana.
O ultima precizare. Procesul de reautorizare a companiilor, desfasurat anul trecut, nu a influentat incasarile la nivelul pietei, volumul primelor brute incasate de companiile care n-au mai fost reautorizate dupa 2 noiembrie 2001 reprezentand aproximativ 0,13% din total.
Incasari din asigurari in 2001
Societate Prime brute incasate
(mld lei)
Asirom 2.274,6
Allianz Tiriac 1.450,3
ING Nederlanden 1.074,5
Omniasig 1.018,5
Astra 558,0
Ardaf 487,7
Generali 343,4
Unita 318,8
Grup As 304,7
Asiban 302,7