Soiul Merlot ocupă o treime din această suprafaţă.

Judeţul Prahova deţine una dintre cele mai importante unităţi de cercetare din sector – 'Institutul de Cercetare – Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie Valea Călugărească', amplasat în inima podgoriei Dealu Mare, renumită pentru vinuri roşii de înaltă calitate şi care recomandă tehnologiile de cultură a viţei de vie şi de vinificaţie pe circa 14.500 hectare în cadrul podgoriei.

Potrivit datelor Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), judeţul Prahova se încadrează în regiunea viticolă Dealurile Munteniei şi Olteniei, una dintre cele mai mari regiuni viticole din România, cu o suprafaţă de aproximativ 53.324 hectare. În anul 2013, suprafaţa cultivată cu soiuri de struguri pentru vin în judeţul Prahova a fost de 7.502 ha, din care 6.807 ha au fost cultivate cu 11 soiuri nobile de struguri pentru vin, iar 695 hectare au reprezentat viile tinere neintrate pe rod. Ponderea cea mai mare revine soiului Merlot, cu 2.300 ha (33,8% din total), Feteasca Albă – 894 ha (13,1%) şi Feteasca Regală cu 769 ha – 11,3%.

Condiţiile pedoclimatice favorabile ale anului 2013 au contribuit la obţinerea unei producţii de struguri din soiuri nobile, în judeţul Prahova, de 53.091 tone, iar producţia totală de vin din soiuri nobile a totalizat circa 122.484 hectolitri la finele lui 2013. Vinurile roşii sunt vedetele judeţului Prahova, iar anul trecut au fost umplute butoaiele cu o cantitate de 62.247 hectolitri, din care 33.608 hl au reprezentat vinurile cu Denumire de Origine Controlată (DOC) şi 12.420 hl vinurile cu Indicaţie Geografică (IG).

Producţia de vinuri albe la nivelul judeţului Prahova a fost anul trecut de 51.443 hectolitri, aproape jumătate din această cantitate (24.638 hl) au fost vinurile DOC şi 12.585 hl vinuri cu Indicaţie Geografică, iar producţia de vinuri roze obţinută anul trecut a fost de 8.800 hl, din care vinuri cu DOC – 6.000 hectolitri şi vinuri cu Indicaţie Geografică – 2.800 hectolitri.

Potrivit informaţiilor furnizate de MADR, viticultorii români au putut accesa fonduri europene prin Programul Naţional Suport pe perioada 2009 – 2013, în special pe patru măsuri pentru finanţare, respectiv restructurarea şi reconversia podgoriilor, promovarea vinurilor pe pieţe terţe, asigurarea recoltei şi folosirea mustului de struguri concentrat. În ultimii cinci ani, producătorii din judeţul Prahova au atras 18,3 milioane de euro prin măsura de restructurare/reconversie pentru o suprafaţă de 1.368,5 hectare.

Sprijinul financiar alocat anual României a fost de 42,1 milioane euro, acesta fiind accesat în totalitate, ceea ce arată că sectorul vitivinicol a absorbit în proporţie de 100% fondurile europene puse la dispoziţie de Comisia Europeană în cadrul acestui program. Dintre măsurile accesate prin Programul Naţional Suport 2009 – 2013, măsura de restructurare/reconversie a avut cel mai mare impact asupra producătorilor vitivinicoli, fiind măsura pentru care s-a alocat aproximativ 98% din cuantumul total al României.

Cuantumul alocat României pentru sectorul vitivinicol pentru noua perioadă de programare s-a majorat la 47,7 milioane de euro anual, iar producătorii vitivinicoli din judeţul Prahova au depus deja pentru anul 2014 planuri individuale pentru accesarea măsurii de restructurare/reconversie pentru 215 ha, cu o valoare de 2,2 milioane de euro.

În judeţul Prahova funcţionează şi Institutul de Cercetare – Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie Valea Călugărească, unitate de cercetare cu rol deosebit de important în dezvoltarea sectorului vitivinicol.
La nivel naţional, Institutul coordonează activitatea de cercetare în domeniul viticulturii şi vinificaţiei, iar la nivel zonal recomandă tehnologiile de cultură a viţei de vie şi de vinificaţie pe circa 14.500 ha în cadrul podgoriei Dealu Mare. Institutul este amplasat în inima podgoriei menţionate, renumită pentru vinuri roşii de înaltă calitate. Activitatea de cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică coordonată de Institut se realizează în laboratoarele, staţiile pilot şi câmpurile experimentale proprii şi în şapte staţiuni de cercetare, amplasate în principalele podgorii din ţară (Blaj, Bujoru, Drăgăşani, Iaşi, Miniş, Murfatlar, Odobeşti).

Baza materială a Institutului este compusă din laboratoare moderne de cercetare şi învăţământ, poligoane experimentale şi staţii pilot pentru verificarea rezultatelor cercetării, colecţii ampelografice cu 1.280 soiuri din sortimentul naţional şi mondial, bibliotecă cu peste 14.000 volume, din care 175 periodice şi laboratoare pentru verificarea calităţii produselor vinicole destinate consumului intern.

Institutul de la Valea Călugărească a realizat mai multe soiuri şi clone de viţă de vie, respectiv un soi pentru struguri de masă: roz românesc, două
soiuri pentru vinuri roşii: Negru aromat şi Olivia, opt clone pentru vinuri roşii de înaltă calitate: Fetească neagră 4 VI, Cabernet Sauvignon 33 Vl, Merlot 8 Vl, Pinot noir 5 Vl, Cabernet franc 81 Vl, Cabernet franc 43 Vl, Cabernet Sauvignon 30 Vl, Merlot 7 Vl, dar şi trei soiuri cu rezistenţă complexă: Valeria, Rosina, Purpuriu, un soi portaltoi: Ruvis şi două clone de portaltoi: 140 Ru sel.59 Vl,41 B sel.6 Vl.

Departamentul de dezvoltare al Institutului are în exploatare 25,5 hectare pepinieră viticolă, 95 de hectare ferme pilot şi un combinat de vinificare a strugurilor (300 de vagoane) în care sunt verificate, în condiţii de producţie, tehnologiile din domeniul viticulturii şi vinificaţiei elaborate în cadrul sectorului de cercetare.

Potrivit datelor furnizate de MADR, aici se produc anual un număr de aproximativ 60.000 de viţe altoite din soiuri şi clone noi realizate de cercetarea vitivinicolă românească, 600 tone struguri pentru vin şi masă şi se valorifică, prin livrare, aproximativ 500.000 litri de vin de diferite categorii şi tipuri.

De asemenea, Institutul de Cercetare – Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie Valea Călugărească desfăşoară activităţi de consultanţă şi transfer tehnologic în vederea sprijinirii acţiunilor de înfiinţare de plantaţii viticole în cadrul programelor de reconversie/restructurare, organizează câmpuri experimentale, loturi demonstrative, staţii pilot pentru utilizarea tehnologiilor moderne de cultură a viţei de vie şi de vinificare a strugurilor, etc.

Pe lângă activitatea de cercetare-dezvoltare, institutul a fost implicat în acţiuni de sprijinire a politicii MADR de integrare a sectorului vitivinicol din România în Uniunea Europeană. Principalele acţiuni pentru integrarea sectorului vitivinicol din România în UE se referă la elaborarea unor studii ecopedologice şi ecoclimatice pentru încadrarea arealelor viticole din România în zonele viticole ale Uniunii Europene', alinierea normelor de producere şi comercializare a materialului săditor viticol din ţara noastră la cele din Uniunea Europeană.

În România, viticultura constituie o activitate tradiţională, de mare importanţă economică, dezvoltată în decurs de secole, datorită condiţiilor naturale deosebit de favorabile pentru viţa de vie pe tot cuprinsul ţării.

Patrimoniul viticol reprezintă 1,6% din suprafaţa agricolă şi 2,4% din cea arabilă a României. Arealele viticole din România sunt încadrate în zonele viticole B, CI şi CII şi cuprind 8 regiuni viticole, respectiv Podişul Transilvaniei, Dealurile Munteniei şi Olteniei, Dealurile Moldovei, Banatului, Crişana şi Maramureş, Terasele Dunării, Colinele Dobrogei şi Nisipurile şi alte terenuri favorabile din sudul ţării.

Sursa: Agerpres