Daniel Voica, managerul societatii Sargedava SNC cu sediul i Calan, a ajuns la concluzia ca doar gasirea unui produs competitiv si viabil ii va putea asigura succesul. Din anul 1991, de cind firma si-a iceput activitatea, si-a icercat norocul i mai multe domenii, printre care comertul si de prestari servicii.
Numai ca i orasul i care mai bine de jumatate din populatie nu are de lucru, parea ca nimic nu va merge cu adevarat. De curind, o noua sansa a dat perspectivele unei afaceri profitabile. Totul a iceput cind managerul de la Sargedava SNC s-a reitilnit cu subinginerul Ernest Samu, de 46 de ani, fost coleg de munca la Sidermet Calan si de care s-a despartit i momentul cind amindoi au fost disponibilizati, i urma cu citiva ani. Samu i-a povestit fostului sau coleg ca s-a apucat de realizat vitralii si imitatii ale acestora, deoarece a vazut ca sunt foarte putini producatori pe piata romineasca, iar constructia de locuinte va da nastere unei cereri importante pentru produse de acest gen.
Pina la iceperea producerii primelor vitralii si imitatii din sticla decorativa nu a fost decit un pas. Mesterul Samu a primit unda verde pentru confectionarea de vitralii i cadrul Sargedava SNC Calan. „De fapt, ideea mi-a venit vizitind mai multe expozitii de gen, dar mai ales vizionind filmele americane, unde sunt prezentate foarte multe interioare ornate cu vitralii. Consider ca si gusturile rominilor s-au schimbat si am dorit sa icerc si eu sa execut vitralii sau imitatii din sticla decorativa, care sunt mai ieftine”, sustine Ernest Samu.
Ce sunt de fapt vitraliile? Bucati de sticla colorata, asamblate prin bare de plumb turnat, care dau nastere unui ansamblu policrom deosebit. Figuri geometrice, peisaje, figuri istorice sau religioase, montate la geamurile bisericilor si ale caselor, pina la decoratiuni interioare, glasvanturi, paravane si diferite tipuri de mobilier. Deoarece pe piata romineasca nu se fabrica sticla colorata i masa, vitraliile autentice sunt mai greu de obtinut. insa acest impediment a fost depasit atit i strainatate, cit si i Rominia, prin utilizarea imitatiilor.
Sticla care se preteaza cel mai bine pentru aceasa imitatie este sticla de decor nisip, pe care se aplica desenul cu o pasta speciala, pe care se itinde apoi vopseaua coloidala pentru vitralii. Daca i cazul vitraliilor plumbul de profil delimiteaza bucatile de sticla colorata, la imitatiile pe sticla, cea mai importanta este substanta de separare a culorilor care trebuie sa fie rezistenta la umezeala, caldura si intemperii. „Cel mai mult m-am chinuit cu gasirea acestei substante”, isi aminteste Samu. Dupa citeva luni de icercari, am gasit o formula magica inedita.
Usile apartamentului lui Ernest Samu au un aspect deosebit, deoarece geamurile au fost ilocuite cu vitralii.
De asemenea, i coltul unei camere, un vitraliu miniatural a devenit abajur pentru o veioza de colt. Totul este scos i evidenta de culoare si stil.
Mesterul Ernest Samu sustine ca i-a placut sa picteze de mic. Pe peretii camerei sale sunt expuse mai multe reproduceri dupa Nicolae Grigorescu. Cu toate acestea, nu s-a gindit niciodata ca va picta si pe sticla.
Productia este si ea, deocamdata, manufacturiera. Tehnologia simpla lasa un spatiu larg imaginatiei mesterului. O masa de lucru, o planseta pentru crearea modelului, diverse scule ascheitoare pentru taiat sticla si multe alte accesorii de colorat. Cel mai interesant este, de departe, minilaminorul de prelucrat plumb. Dupa ce se toarna i forme, plumbul este laminat pina ce se transforma i profil si apoi este utilizat la montarea vitraliului.
„Deocamdata, avem o productie limitata, doar la comanda”, sustine managerul societatii, Daniel Voicu. Cele mai multe comenzi au venit de la particulari, isa cei doi spera sa colaboreze cu agentii economici specializati i constructii, dar si cu fabrici de mobila. Pentru moment o problema reprezinta pretul sticlei, care a ajuns la 142.000 lei metrul patrat. Un metru patrat de vitraliu costa pina la 500 DM, iar un metru patrat de imitatie itre 50 si 120 DM. in scurt timp, societatea va crea doua locuri de munca.
Deocamdata, i zona nu se fabrica astfel de produse, iar cei mai apropiati producatori sunt la Timisoara. Un mare avantaj pentru societatea din judetul Hunedoara este acela de a fi demarat aceasta investitie fara a fi utilizat vreun credit bancar.