Duminică, președintele Ucrainei a aterizat în Germania, vizitând pentru prima oară această țară după atacul de anul trecut al Rusiei împotriva Ucrainei – un demers care semnalează că relația încordată dintre Kiev și cel mai mare susținător al său în materie de armament și de fonduri din Europa se îmbunătățește.
Volodimir Zelenski urmează să se întâlnească cu cancelarul german Olaf Scholz și cu președintele Frank Walter Steinmeier. Ulterior, el se va deplasa la Aachen, o localitate din vestul țării, unde va primi un prestigios premiu pentru contribuția adusă la unitatea Europei.
În prezent, Berlinul este cel mai mare susținător militar și financiar al Ucrainei din Uniunea Europeană, plasându-se pe locul al treilea, după Statele Unite și Marea Britanie, și alocând peste 14 miliarde euro – echivalentul a 15,3 miliarde dolari -, în afara altor finanțări prin diverse organizații multinaționale, precum Uniunea Europeană, a notat Bojan Pancevski într-un articol realizat pentru wsj.com
Tot acest sprijin ar urma să crească simțitor
În prezent, tot acest sprijin ar urma să crească simțitor. În ajunul vizitei lui Zelenski, Berlinul a anunțat cel mai amplu pachet cu ajutoare de până acum, în valoare de aproape $3 miliarde, care include tancuri, artilerie și sisteme de apărare antiaeriană. Potrivit declarațiilor unor oficiali ai cancelariei, consilierul pentru probleme de securitate națională al lui Scholz, Jens Ploetner, a propus personal o serie de astfel de arme în cursul unor negocieri confidențiale de pe plan internațional.
O serie de sondaje recente demonstrează că, în general, alegătorii germani sprijină ajutorul acordat Ucrainei, iar atât Scholz, cât și Steinmeier se arată drept fervenți susținători ai lui Zelenski. Dar amândoi fac parte dintr-un partid care timp de zeci de ani a susținut niște relații economice strânse între Germania și Rusia.
Aceste relații – datorate mai ales dependenței de zeci de ani a Germaniei de resursele energetice rusești – au dus la o neîncredere între Berlin și Kiev în primele luni ale războiului. La început, Ucraina a criticat Germania pentru lipsa ajutorului său militar, în vreme ce, pe plan privat, politicienii de la Berlin se îndoiau că Kievul va reuși să reziste în fața ofensivei ruse mai mult de câteva săptămâni.
Tensiunile au atins punctul culminant în luna aprilie a anului trecut
Tensiunile au atins punctul culminant în luna aprilie a anului trecut, când Zelenski i-a retras o invitație adresată președintelui Steinmeier, atrăgând oprobriul presei germane. Aceste disensiuni l-au făcut ulterior și pe Scholz să renunțe la planul de a vizita capitala Ucrainei.
Ulterior, amândoi au făcut această deplasare. În ianuarie, Scholz a demis-o pe doamna ministru al apărării, înlocuind-o cu un vajnic susținător al Kievului. Boris Pistorius, care a pledat pentru o victorie militară a Ucrainei, și-a atras admiratori la Kiev pentru meritul de a fi accelerat sprijinul Germaniei față de Ucraina.
Cele două țări au cooperat strâns în privința furnizării armamentului – Berlinul a livrat zeci de tancuri și de vehicule de infanterie, aparatură antiaeriană și artilerie grea de ultimă oră. Kievul și Berlinul cooperează și în privința înființării unui tribunal care să-I judece pentru crime de război pe cei mai importanți lideri ai Rusiei, inclusiv pe președintele Vladimir Putin și pe ministrul de externe, Serghei Lavrov.
Germania ar putea deveni și mai importantă pentru capacitatea de apărare a Ucrainei
Germania, cea mai mare economie din Europa, ar putea deveni și mai importantă pentru capacitatea de apărare a Ucrainei atât în lunile următoare, cât și după război.
Firmele germane de armament dispun de contracte pentru a furniza pe termen mai lung aparatură pentru Ucraina. Săptămâna trecută, firma Rheinmetall, specializată în aparatură de apărare, a anunțat că dorește să construiască în Ucraina o fabrică de blindate, arme de artilerie și muniție în cadrul unei firme mixte cu Kievul.
Diehl Defence, o altă firmă germană de armament, își sporește acum capacitatea ca să poată livra Kievului sofisticatul sistem de apărare antiaeriană Iris-T SLM, cu fonduri din partea guvernului german. Două din aceste sisteme, care, potrivit oficialilor ucraineni, au o exactitate de ochire de aproape 100%, au fost deja livrate, alte două vor fi livrate la începutul anului viitor, iar alte câteva urmând să fie livrate la o dată încă nedezvăluită. Deocamdată, Berlinul trebuie să achiziționeze asemenea sisteme pentru propriile sale forțe armate, în parte din cauza costului mare.
De la Berlin, Zelenski și gazdele sale germane urmează să se deplaseze la Aachen, unde Volodimir Zelenski va primi Premiul Internațional Carol cel Mare (Charlemagne) pentru serviciile sale în sprijinul unității europene, printre laureații din trecut numărându-se fostul cancelar german, Angela Merkel, președintele francez Emmanuel Macron și Papa Francisc.
Ursula von der Leyen și Mateusz Morawiecki vor asista și ei la eveniment
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, șefa executivului din UE, și premierul polonez Mateusz Morawiecki vor asista și ei la eveniment.
Și totuși, în pofida acestor manifestări de prietenie, Kievul și Berlinul rămân în dispută pe tema unei probleme-cheie legate de viitorul Ucrainei: candidatura vizând aderarea la Organizația Tratatului Nord-Atlantic ca element de siguranță împotriva unei agresiuni rusești viitoare.
Administrația lui George W. Bush a pus pentru prima oară problema aderării Ucrainei pe agenda NATO din 2008. La vremea aceea, cu sprijinul Franței, doamna Merkel a respins candidatura. În consecință, NATO și-a păstrat invitația adresată Ucrainei fără angajamente, dar nu a lansat procesul de aderare.
După invazia lansată de Rusia anul trecut, alianța și o serie de membre-cheie, precum Statele Unite și Regatul Unit, au pledat pentru aderarea Ucrainei. Totuși, Germania continuă să fie împotrivă, după cum reiese din declarațiile mai multor oficiali occidentali.
Oficialii germani susțin că admiterea unei țări aflate în război cu o putere nucleară care îi ocupă teritoriul ar spori într-o mare măsură riscul unei confruntări între Rusia și NATO.
Diplomații din cadrul NATO caută acum o soluție care să semnaleze că Ucraina ar putea adera într-un viitor apropiat și care să-i asigure țării asistență imediată, cu excepția aderării. Potrivit declarațiilor unor persoane la curent cu tratativele, oferta va fi prezentată cu ocazia summitului NATO din luna iulie, programat în Lituania.